Mai mulţi angajaţi ai Casei Judeţene de Pensii Cluj au fost audiaţi la sediul instituţiei. Doi  procurori au plecat, însoţiţi de două angajate ale instituţiei, spre sediul DNA. Procurorii au luat cu ei un sac plin de dosare. Cei care ies au refuzat să facă orice fel de declaraţii. Surse din cadrul anchetei au declarat că cei cercetaţi sunt bănuiţi de falsificarea unor dosare privind refugiaţii din cel de-al doilea război mondial.

Procurorii verifică acum modul în care s-au înmulţit dosarele persoanelor persecutate etnic, care au fost obligate să se refugieze în judeţul Cluj. Potrivit aceloraşi surse, sute de persoane care nu au niciun drept să primească ajutor de refugiat încasează, lunar, aceşti bani.

Vasile Doleanu, directorul adjunct al Casei Judeţene de Pensii Cluj, susţine că nu poate fi vorba de falsificarea documentelor, dar că legea este mult prea permisivă. „Pot să vă spun că angajaţii Casei de Pensii Cluj nu au falsificat niciun dosar, dar este adevărat că, din 2008, de când legea este mai permisivă, s-a ajuns la o creştere a numărului de dosare de persecutaţi etnic. Procurorii DNA Cluj au verificat nişte documente de la Casa de Pensii Cluj şi aşteptăm să vedem ce se întâmplă. Noi preluăm documentele de refugiat conform cu legislaţia în vigoare pentru cei care susţin că au fost refugiaţi. În prezent este nevoie de doi martori care să susţină relatările persoanei care solicită acordarea acestor drepturi băneşti. Dacă relatările persoanelor coincid cu declaraţiile martorilor, cererea este aprobată. Nu poate fi vorba de falsificarea dosarelor de către angajaţii Casei de Pensii Cluj", a declarat, pentru Mediafax, Vasile Doleanu.

Localitatea în care toți sătenii sunt pensionari. 212 primesc ajutoare de refugiați

Potrivit unor surse DNA, în momentul de faţă sunt 28.000 de dosare de refugiaţi pe criterii etnice în judeţ. Persoane din comune clujene precum Săvădisla, Mănăstireni sau Cojocna racolau martori, începând cu 2008, pentru facilitarea aprobării unor astfel de dosare. În acest moment sunt audiaţi nouă angajaţi ai instituţiei.

Persoanele persecutate etnic trebuie să primească lunar, potrivit legii, câte 100 de lei pentru fiecare an petrecut în refugiu.