Cum văd românii copilul ideal: muncitor, religios, cumpătat. Diferenţele faţă de norvegieni, americani şi alte opt culturi

Publicat: 22.01.2016 06:05

Ultima actualizare: 06.08.2022 12:42

Copilul român trebuie să fie religios, muncitor şi cumpărat. FOTO: Adevărul

Un raport World Values Survey analizează valorile pe care părinţii din mai multe ţări ale lumii le consideră importante în ceea ce priveşte educaţia copiiilor. La români, cel mai des menţionate sunt religia, munca, dorinţa de a economisi bani şi de a obţine lucruri. Care sunt diferenţele între români şi norvegieni, chinezi, germani, japonezi, polonezi, ruşi, spanioli, turci, ucraineni şi americani.

Un raport World Values Survey (WVS 2005-2009), o reţea globală de cercetători care studiază schimbarea valorilor şi impactul asupra vieţii sociale şi politice, a analizat valorile pe care părinţii le consideră importante în ceea ce priveşte educaţia copiiilor. Din comparaţia românilor cu norvegienii au rezultat următoarele diferenţe:

„Dacă ar trebui descris cum îi văd norvegienii pe copii, trebuie spus aşa: independenţi, imaginativi, responsabili şi toleranţi. Românii îi văd în primul rând muncitori, religioşi, cumpătaţi, stimulându-i să acumuleze capital, să economisească bani şi resurse”, a explicat Daniel David, autorul „Psihologiei poporului român”.

Raportul pe anii 2010‑2014, prezentat în cartea lui David, prezintă diferenţele între români şi chinezi, germani, japonezi, polonezi, ruşi, spanioli, turci, ucraineni şi americani.

Cu ce valori sunt crescuţii copiii din România

Un eşantion reprezentativ de părinţi români a fost întrebat despre valorile pe care le consideră importante în educaţia copiilor. Vă arătăm rezultatele aşa cum sunt acestea prezentate în „Psihologia poporului român”:

1. Responsabilitatea este menţionată de 70,4% din români (N = 1503); aceeaşi valoare este menţionată de chinezi (65,9%), germani (80,9%), japonezi (87,3%), polonezi (81%), ruşi (77,5%), spanioli (78,6%), turci (66,5%), ucraineni (75,5%) şi americani (65,2%).

2. Toleranţa şi respectul faţă de alţi oameni: această valoare este menţionată de 65,2% din români (N = 1503); aceeaşi valoare este menţionată de chinezi (52,2%), germani (66,7%), ruşi (63,5%), japonezi (64,6%), polonezi (82,6%), spanioli (74,1%), turci (61,4%), ucraineni (59%) şi americani (71,8.%).

3. Imaginaţia/Creativitatea: această valoare este menţionată de 32,7% din români (N = 1.503); aceeaşi valoare este precizată de chinezi (17%), germani (29,5%), japonezi (31,6%), polonezi (16,8%), ruşi (16,5%), spanioli (24,8%), turci (28,3%), ucraineni (13%) şi americani (30,5%).

4. Dorinţa de a economisi bani şi de a obţine lucruri: această valoare este menţionată de 39,4% din români (N = 1.503); aceeaşi valoare este precizată de chinezi (50,7%), germani (38,1%), japonezi (47,8%), polonezi (49,5%), ruşi (50,3%), spanioli (29,6%), turci (39,4%), ucraineni (45,1%) şi americani (31,6%).

Citește și: Ce au rezolvat parlamentarii români aflaţi în Norvegia pentru familia Bodnariu

5. Determinarea şi perseverenţa: această valoare este menţionată de 29,9% din români (N = 1.503); aceeaşi valoare este precizată de chinezi (26%), germani (59,6%), japonezi (67,8%), polonezi (19,3%), ruşi (45,4%), spanioli (37,5%), turci (38%), ucraineni (39,4%) şi americani (35,7%).

6. Dezvoltarea credinţei religioase: această valoare este menţionată de 51,7% din români (N = 1.503); aceeaşi valoare este precizată de chinezi (1,2%), germani (12,1%), japonezi (4,4%), polonezi (39,5%), ruşi (13,9%), spanioli (10,6%), turci (39,7%), ucraineni (22,3%) şi americani (43,1%). „Faţă de toate celelalte nouă ţări/culturi, dezvoltarea credinţei religioase este la români precizată ca valoare de asimilat de copii semnificativ (p <0,05) mai frecvent, rezultatul având şi semnificaţie practică/ecologică (d = 0,45)”, arată studiul.

7. Altruismul (evitarea egoismului): această valoare este menţionată de 12,6% din români (N = 1.503); aceeaşi valoare este precizată de chinezi (29,2%), germani (5,9%), japonezi (45,1%), polonezi (15,1%), ruşi (22,6%), spanioli (35%), turci (27,7%), ucraineni (19,9%) şi americani (32,7%).

8. Ascultarea/Obedienţa: această valoare este menţionată de 13% din români (N = 1.503). Proporţii relativ similare sunt raportate şi de chinezi (7,5%), germani (12,6%), japonezi (5%), polonezi (34,1%), ruşi (34,8%), spanioli (31,4%), turci (33,9%), ucraineni (42,3%) şi americani (27,9%).

9. Autoexpresia (self‑expression): această valoare este menţionată de 29% din români (N = 1.503); aceeaşi valoare este precizată de chinezi (10,5%), germani (39,2%), japonezi (33,6%), polonezi (41%), ruşi (32,1%), spanioli (8,3%), turci (37,9%), ucraineni (32,3%) şi americani (17,6%).

10. Independenţa: această valoare este menţionată de 42,2% din români (N = 1.503); aceeaşi valoare este precizată de chinezi (69,7%), germani (73,5%), japonezi (67,7%), polonezi (43,4%), ruşi (37,8%), spanioli (43,1%), turci (35%), ucraineni (42,8%) şi americani (53,6%).

11. Efortul în muncă: această valoare este menţionată de 77,3% din români (N =1.503); aceeaşi valoare este precizată de chinezi (75,3%), germani (17,9%), japonezi (35,1%), polonezi (17,9%), ruşi (84,5%), spanioli (66,6%), turci (72%), ucraineni (85,8%) şi americani (66,4%).

Citeşte şi: