Cum a impulsionat Gheorghe Funar industria IT la Cluj. Naţionalismul sălbatic al „primarului tricolor“ a produs, în timp, un efect neaşteptat
0Capitala Ardealului are mai multe firme şi angajaţi în IT decât Timişoara şi Iaşiul la un loc, devenind polul industriei de profil din afara Bucureştiului. Specialiştii consultaţi de „Adevărul” pun această evoluţie pe seama existenţei la Cluj a unei zone puternice de IMM-uri care s-a datorat lipsei, pentru o lungă perioadă de timp, a concurenţei din partea multinaţionalelor din domeniu.
Piaţa de IT din România „duduie”, conform studiului realizat de firma de cercetare Encore Research la comanda Asociaţiei Române pentru Industria Electronică şi Software (ARIES) Transilvania şi dat publicităţii la finalul săptămânii.
Numărul firmelor de IT din România a crescut cu 50%, numărul angajaţilor s-a majorat cu 75%, iar cifra de afaceri s-a dublat în ultimii şase ani, ajungând la aproape 5 miliarde de euro. În acest context, nu este de mirare că IT-ul, împreună cu tehnologia comunicării, a ajuns să depăşească 6 % din PIB.
Polul IT din afara Bucureştiului
Din această dezvoltare generală a pieţei de IT din România, Clujul iese în evidenţă: „Evoluând o perioadă în ritmul celorlalte centre de dezvoltare a sectorului informatic (Iaşi, Timişoara), Cluj-Napoca a reuşit să decoleze şi să câştige “înălţime” în ultimii ani, ajungând la o amplitudine care îi permite să se considere principalul pol de business IT, după Bucureşti” – arată studiul.
Numărul de companii de IT a crescut în Cluj-Napoca cu peste 75% faţă de 2011, mult peste media naţională.
Astfel, în 2016, în Bucureşti existau 5.359 de firme (37,4%), în Cluj – 1.439 (10%), în Timiş – 690 (4,8%), iar în Iaşi – 633 (4,4%).
La Bucureşti activau în 2016 - 50% din totalul angajaţilor din IT (50.032 de persoane), urmat fiind de Cluj – 14,3% (14.601), Timiş – 5,4% (5.527) şi Iaşi 5,4% (5.500).
În ultimii 6 ani, ponderea firmelor de IT din Bucureşti din totalul naţional a scăzut cu 2,1 puncte procentuale, în timp ce ponderea celor din judeţul Cluj a crescut cu 1,9 puncte procentuale, se mai arată în studiu.
Număr de angajaţi.
1 din 11 angajaţi lucrează în IT
În municipiul Cluj-Napoca s-a ajuns ca din totalul de 161.610 de angajaţi conform datelor Institutului Naţional de Statistică pe 2016, 14.036 să activeze în domeniul IT. Aceasta înseamnă că un angajat din 11 lucrează în IT. Dacă luăm în considerare şi alte forme de colaborare (PFA, microîntreprinderi), numărul clujenilor care lucrează în IT depăşea, la nivelul anului 2016, 20.000 de persoane. Aceasta înseamnă un angajat din 8.
Întrebat care este din punctul său de vedere cea mai importantă informaţie care rezultă din acest studiu, Voicu Oprean, CEO-ul companiei IT din Cluj Arobs, a susţinut: „Din punctul meu de vedere, vestea pozitiva este: 1 din 11 clujeni activi, ce au contract de munca înregistrat oficial, lucrează în IT. Dacă luăm în considerare şi PFA-rile unice ajungem la 1 din 8”. Asta înseamnă pe de o parte că în oraş este atrasă o resursă umană cu un anumit nivel de studii şi specializare, dar şi că IT-ul generează o cifră mare de afaceri în Cluj şi dă comunităţii multe beneficii, inclusiv produse IT gratuit către instituţiile locale, programe de reconversie profesionala, programe de formare a tinerilor în domeniu, a profesorilor, a mai precizat Oprean.
Cluj-Timişoara, o rivalitate în toate domeniile
Clujul a fost întotdeauna în competiţie cu Timişoara pentru titlul de oraş care secondează Capitala în aproape toate domeniile: numărul populaţiei, economie, educaţie, cultură. În primii ani de după Revoluţie, Timişoara „a prins aripi”, pe fondul deschiderii administraţiei faţă de investitori, în timp ce Clujul a trecut printr-o stagnare dată de 12 ani de mandat al primarului Gheorghe Funar, care pe lângă obsesia tricolorului, a refuzat să permită intrarea în oraş a unor multinaţionale.
Din 2004, de când administraţia este condusă de Emil Boc lucrurile s-au schimbat foarte mult. Dacă titlul de Capitala Culturală a Europei 2021 a fost „suflat” Clujului de către Timişoara după ce juriul a pronunţat de două ori rezultat de egalitate, în ceea ce priveşte IT-ul, Clujul îşi devansează clar rivalul din Banat. Capitala Ardealului are mai multe firme şi angajaţi în IT decât Timişoara şi Iaşiul la un loc.
Cum a reuşit Clujul să depăşească Timişoara şi Iaşiul
„Adevărul” a vorbit cu mai mulţi specialişti pentru a afla cum a reuşit Clujul să depăşească Timişoara şi Iaşiul în ceea ce priveşte dezvoltarea IT-ului.
„Pot să pun succesul acesta pe seama spiritului antreprenorial local care a putut să se dezvolte în lipsa prezenţei multinaţionalelor de acum 10-15 ani. Acesta fiind motivul pentru care la Cluj a existat o mai mare dinamică pe zona de investiţii locale în domeniul IT”, a declarat pentru „Adevărul” Bianca Muntean, director Executiv ARIES Transilvania, iTech Transilvania Cluster.
Nici rolul universităţilor nu este de neglijat, a completat Muntean, arătând că „în Cluj sunt două universităţi, Universitatea Tehnică şi Universitatea Babeş-Bolyai, care furnizează programe de învăţământ în domeniu şi care sunt pe locuri fruntaşe în clasamentele internaţionale în ceea ce priveşte calitate programelor educative furnizate.”
O altă explicaţie constă în dezvoltarea, în ultimii 5-6 ani, a unui ecosistem local care presupune o „colaborarea între firme, agenţi economici, universităţi, administraţie publică locală şi existenţa unor catalizatori, de genul asociaţiilor profesionale cum suntem noi (ARIES Transilvania), Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest. Fiecare „am tras” în aceeaşi direcţie şi poate că spiritul aceste colaborativ a contribuit”.
Voicu Oprean, CEO-ul companiei IT din Cluj Arobs, firmă din top 10 jucători pe piaţa de IT din Cluj, a explicat: „Eu sunt subiectiv şi pot să vă spun din perspectiva firmei mele: cred că este vorba despre cultura mai orientată spre client. Probabil asta e cultura zonei, mai orientată spre client şi nevoile lui. De asemenea, pot să vă spun că aici avem o fluctuaţie de personal de mai mică decât în alte regiuni ale ţării.”
Număr de firme.
Contribuţia administraţiei Funar
Daniel Metz, CEO la NTT Data România, companie care se află în top 3 al marilor jucători în piaţa de IT a Clujului, declară pentru „Adevărul”: „Nu există foarte multe explicaţii. Aceasta este cea mai bună şi cea reală: datorită politicii administraţiei locale din perioada primarului Gheorghe Funar, marile companii internaţionale au mers la Bucureşti, Timişoara şi au ocupat piaţa acolo, practic scoţând de pe piaţă multe IMM-uri (Întreprinderi Mici şi Mijlocii). La Cluj, IMM-urile din domeniu s-au dezvoltat pentru că nu au venit peste ele marile multinaţionale şi de aceea avem o diversitate excepţională în această zonă, diversitatea pe care trebuie să o protejăm”.
Conform studiului ARIES, la Cluj se remarcă ponderea mare a startup-urilor, unde, în decurs de 6 ani, creşterea acestui gen de business a fost de 281%, aproape triplându-se numărul de startup-uri din 2011.
De ce este atât de importantă existenţa unui fond puternic de IMM-uri pentru industria IT locală?
„IT-ul din Germania, Franţa, Anglia trăieşte foarte mult din firme mici şi mijlocii, iar aceste firme din Vest nu bat la poarta companiilor mari de IT din Cluj, pentru că o firmă cu 20 de angajaţi are o poziţie de negociere dezavantajoasă faţă de o firmă cu 1.500 de angajaţi. Astfel, IMM-urile din Vest merg foarte mult spre firmele mici din Cluj şi le cresc prin faptul că le dau contracte, le dau know-how, le ajută să-şi formeze angajaţi competenţi. Acest lucru ajută foarte mult şi la formarea imaginii excelente pe care o are IT-ul din Cluj în Vest. S-a dus vorba că la Cluj poţi găsi furnizori de calitate, de programatori de calitate şi asta face firmele din străinătate să bată la uşă unor firme din Cluj.”
În plus, IMM-urile sunt cele mai stabile în situaţii de criză: „Companiile mari iau de urgenţă măsuri, reduc numărul de angajaţi pentru că sunt conectate mai puternic la ce se întâmplă pe pieţele economice internaţionale. IMM-urile din sistem însă îşi conservă businessurile pentru că lucrând cu alte IMM-uri sunt şi ele foarte stabile. În fel acesta dăm o valoare, consolidăm industria de IT din Cluj prin faptul că o ancorăm puternic într-o zonă stabilă în caz că sunt probleme în piaţă. Astfel profităm cu toţii”, detaliază Metz.
Pericol pentru IMM-uri
Daniel Metz crede că tocmai „ingredientul” care a ajutat Clujul să fie al doilea oraş din ţară după Capitală la IT se află acum în pericol: „Ne confruntăm cu o acutizare semnificativă a lipsei de resurse umane , care deja are un impact semnificativ asupra companiilor şi îndeosebi asupra celor mici şi mijlocii presiunea e tot mai mare, e un risc”, a declarat pentru „Adevărul” Daniel Metz, CEO NTT Data România.
„Am discutat în ultimele luni cu diverşi reprezentanţi ai mediului academic, care au atras atenţia asupra faptului că a început să apară nevoia unor reduceri de costuri, care pot să aibă un impact negativ îngrijorător asupra numărului de locuri de studiu la secţiile de informatică. Una dintre cauze este legată şi de numărul în scădere al studenţilor la aceste secţii. Asta în condiţiile în care acum există pe piaţa clujeană un deficit între 1.000 şi 1.100 de IT-işti”, spune Metz.
CEO-ul propune realizarea unui program strategic la nivelul administraţiei locale, care să fie sprijinit de firmele de IT din oraş, prin care să se asigure menţinerea şi chiar creşterea numărului de absolvenţi. „Se poate crea un fond local care să sprijine creşterea numărului locurilor de studiu la secţiile de Informatică. Nu este vorba de bani foarte mulţi, dar ar fi un semnal extrem de puternic al administraţiei şi al comunităţii locale şi în acest fel ne vom diferenţia şi de restul centrelor IT din ţară”, detaliază CEO-ul.
CEO-ul Arobs, Voicu Oprean susţine că „studiul arată ca ritmul de creştere nu mai este acelaşi, începând cu 2016 şi se pare ca şi în 2017 va fi la fel. Cauzele ar putea fi: 1. lipsa de resurse umane specializate şi costului resurselor umane ce a crescut în toţi aceşti ani. Cu o medie de 10-15 % anual; 2. maturizarea pieţei IT şi încercarea companiilor de a eficientiza, de a pune accent pe calitatea proiectelor realizate şi de a nu mai accepta orice contract.” El menţionează, de asemenea, că „cifra de şcolarizare a universităţilor de specialitate este aceeaşi în ultimii ani şi apare o deconectare între ce vrea industria şi cifrele de şcolarizare cu sau fără plată asumate de universităţi - acestea nu pot creşte din diverse motive, cel mai frecvent menţionat este cota aprobată la nivel de ministere”.
Despre Studiul ARIES Transilvania
Raportul final al Studiul Pieţei de IT – Analiză comparativă naţională 2017 este disponibil şi în limba engleză, putând fi accesat şi on-line pe site-ul www.itstudy.ro. Studiul a fost realizat de firma de cercetare Encore Research la comanda ARIES Transilvania, iTech Transilvania Cluster by ARIES T, cu sprijinul Primăriei şi a Consiliului Local Cluj-Napoca.
Studiul a cuprins atât o analiză la nivel naţional, cât şi o analiză comparativă realizată pe companiile din centre urbane din România (Cluj-Napoca, Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Braşov şi alte municipii), pe o perioadă de 6 ani (2011-2016). În cadrul acestui studiu, piaţa de IT a fost definită prin 9 coduri CAEN referitoare în principal la producerea de soft sub variate forme, consultanţă în producerea de soft şi implementarea de produse, (fără a include şi tehnologiile comunicării sau comerţul cu amănuntul în domeniu).
ARIES este Asociaţia Română pentru Industria Electronică şi Software, cea mai mare şi influentă organizaţie creată pentru industria IT&C din România, cu 5 filiale zonale la: Timişoara, Braşov, Cluj, Iaşi şi Craiova.
Citeşte şi
Capitala IT-ului din România: oraşul în care 1 din 11 angajaţi lucrează în domeniu
Se încarcă comentariile...
