Principalul motiv pentru care investiţiile private în sănătate au luat amploare în Cluj, crede Mircea Bârsan, preşedintele Colegiului Medicilor (CM) Cluj, ar fi renumele oraşului de centru universitar şi medical puternic, plus cererea mare existentă. „Sistemul privat oferă un act medical superior ca şi calitate. În Cluj există specialişti, un grad de civilizaţie mai mare ca în alte zone şi o mare adresabilitate a pacienţilor, care vin din toate zonele ţării", a declarat Bârsan.

Singurul spital universitar privat din România se construieşte la Cluj-Napoca, pe Calea Turzii,  în cadrul unui parteneriat dintre Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu" (UMF) Cluj, Grupul Pelican din Oradea şi municipalitate. Va fi cel de-al doilea spital al Grupului Pelican, primul fiind deschis în toamna anului 2008, în Oradea. Din cele 74 de  spitale private luate în calcul anul acesta de Ministerul Sănătăţii pentru evaluare, doar spitalul de la Oradea a fost evaluat de Ministerul Sănătăţii ca având nivelul 2, majoritatea celorlalte fiind trecute în clasele 4 şi 5.

Spital de categoria I

Potrivit investitorilor, construcţia, demarată anul acesta, va fi finalizată în luna mai a anului viitor, iar spitalul va putea concura cu mari instituţii de profil din Europa, gen AKH Viena. Spitalul, asigură reprezentanţii investitorilor, va îndeplini toate criteriile pentru a fi clasificat în categoria I de Ministerul Sănătăţii încă de la deschidere.

Investiţia se ridică la aproximativ 50 de milioane de euro, va avea circa 500 de paturi şi personal medical de 500 de angajaţi. „Lucrările sunt în grafic. Vom finaliza construcţia până în mai 2012. În spital vor lucra 250 de medici, 250 de asistenţi, infirmieri şi brancardieri. Cu tot cu personalul administrativ, bucătari şi pază, vom crea în jur de 700 de locuri de muncă", a declarat medicul Ovidiu Cacuci, reprezentantul investitorilor Spitalului Universitar „Pelican".


AŞA VA ARĂTA SPITALUL UNIVERSITAR PELICAN

„Medicii care vor profesa aici vor fi dintre cei recunoscuţi ca buni profesionişti, atât din Cluj, de la UMF, cât şi dintre cei plecaţi în străinătate. Reprezentativ pentru toată Transilvania, oraşul va aduce un plus imaginii medicinei româneşti şi  va deveni un reper pe harta medicală internaţională", a precizat doctorul. Potrivit acestuia, spitalul, care va oferi o gamă completă de servicii medicale, va atrage inclusiv pacienţi străini. „Odată inaugurat, spitalul va avea un target mediu de 2-3.000 de cazuri chirurgicale pe lună", a adăugat Ovidiu Cacuci.

Prin investiţiile în sistemul medical privat, Clujul s-a raliat tendinţelor existente deja la nivel naţional, în celelalte mari oraşe.

Alte proiecte ambiţioase

Un alt proiect ambiţios este Centrul Medical Life. Fundaţia „Clinica Pro Vita" are în plan deschiderea unei maternităţi private cu şase săli de naştere . Investiţia a fost estimată la patru milioane de euro. Spitalul ar urma să fie construit în doi ani.  Centrul Medical Life (CML) va oferi, pe lângă un cadru propice naşterilor, şi alte servicii medicale, cum ar fi chirurgie laparoscopică, pediatrie, neonatologie, medicină internă. „Proiectul este în derulare", s-a rezumat să declare medicul David Ille, directorul Fundaţiei Clinica Pro Vita. CML îşi propune să cucerească 15,13% din piaţa serviciilor de obstetrică, ceea ce înseamnă un total de 730 de naşteri pe an.

Reţeaua Privată de Sănătate „Regina Maria", cea mai mare reţea de servicii private din ţară, şi-a extins în acest an, în aprilie, activitatea din Cluj-Napoca, printr-un centru de recuperare şi fizioterapie, unul de oftalmologie şi neurologie, pe strada Pasteur. Valoarea investiţiei a fost de peste 200.000 de euro, a precizat Eugen Pop, managerul instituţiei. Odată cu deschiderea a şapte cabinete noi, în policlinică funcţionează acum 19 cabinete care acoperă specialităţi precum chirugie, diabet şi nutriţie, cardiologie, ecografie, medicină de familie, ginecologie şi ortopedie. În cadrul Policlinicii de pe Pasteur profesează 150 de medici. „Clinica a fost concepută pentru a acoperi necesităţile medicale ale unui număr de 30.000 de pacienţi, locuitori ai Clujului şi ai zonelor învecinate. Dorinţa noastră a fost aceea de a crea o clinică multidisciplinară care să acopere o gamă complexă de servicii medicale", a declarat prof. dr. Nicolae Hâncu, membru fondator al reţelei private de sănătate Regina Maria din Cluj-Napoca.

Investiţie daneză, la Cluj

În mai, anul acesta, s-a inaugurat, în Zorilor, Centrul Medical Transilvania, una dintre cele mai moderne unităţi medicale din Cluj-Napoca, singura investiţie daneză în domeniu din România, care oferă clujenilor nu mai puţin de zece specialităţi medicale, servicii de imagistică şi radiologie, precum şi recoltare de analize medicale. Centrul, inaugurat în luna mai a acestui an, ocupă peste 900 metri pătraţi iar investiţia se ridică la peste trei milioane de euro. „Investitorul este un danez, absolvent al facultăţii de medicină din Cluj. A profesat timp de 15 ani în afară, în Norvegia şi Danemarca, după care s-a întors la Cluj şi a investit aici", a declarat directorul medical al centrului, dr. Iulian Opincariu, medic primar radiologie.

Spitalul Regional, blocat

O altă investiţie majoră aşteptată la Cluj este Spitalul Regional de Urgenţă. Deşi a fost pus pe lista de priorităţi a Guvernului, spitalul nu are încă un cadru legal care să permită demararea proiectului. Ca urmare, nici investitor. Spitalul Regional de Urgenţă Cluj se numără printre cele şase unităţi ce ar urma să fie realizate printr-un parteneriat public-privat de către Ministerul Sănătăţii. Obiectivul ar urma să deservească aproximativ patru milioane de persoane din regiunea de nord-vest a ţării. Terenul pe care se va realiza investiţia are 14 hectare şi se află în comuna Floreşti, pe locul fostei unităţi militare. Deşi va avea un management privat, unitatea medicală va funcţiona în regim public.