Cluj: Portret - Marius Riţiu l-a spânzurat pe Traian Băsescu

Lucrarea de dizertaţie a masterandului în sculptură este un Traian Băsescu spânzurat de o Românie pe roţi de handicapaţi.

Un manechin ce îl întruchipează pe preşedintele Traian Băsescu este întins pe podea, sugrumat cu ajutorul cravatei de o machetă neagră a ţării, aşezată pe două roţi roz.

Mesajul pe care vrea Marius să-l trimită este unul concret: „imaginea clasei politice din România care de-a lungul timpului ne-a demonstrat că este lipsită de tact şi că mitocania e în largul ei la noi”.

Aceasta este lucrarea de dizertaţie a lui Marius Riţiu, proaspăt absolvent al masteratului în sculptură, la Universitatea de Arte şi Design (UAD) din Cluj.

Clujean din 2003

Sătmărean cu personalitate puternică, cu buletin de Cluj din 2003, când a venit aici la studii, Marius Riţiu îşi descrie viaţa sa de student la Arte Plastice şi viziunea sa asupra artei contemporane cu un zâmbet în colţul gurii. „Artistul nu trebuie să fie un fabricant al unor produse care să placă cuiva, trebuie să pună uneori şi niste întrebări, să trimită nişte mesaje, în cazul meu abordez sfera social-politică”, spune sculptorul.

Băsescu de 1.000 de euro

Realizarea lucrării a durat şase luni şi a implicat mai multe etape, printre care modelarea chipului după poze şi conturarea corpului cu ajutorul materialelor:  silicon, latex, spuma şi faţă gipsată. Părul este natural, iar degetele sunt pictate în culorile tricolore, pentru a sublinia mai  bine legătura artei cu politica.

„Corpul este realizat după marimea mea, ştiu că preşedintele are cam 1.70, dar am vrut să-l idealizez un pic, să-l fac mai înalt”, spune, cu umor,  artistul. Toate cheltuielile lucrării, ce se ridică la 1.000 de euro, au fost suportate de sponsori lui Marius - părinţii acestuia. Universitatea a oferit doar atelierele de lucru şi coordonarea profesorilor.

Artist „din greşeală”

Pentru un student ajuns la Facultatea de Arte Plastice „din greşeală”, spune el, a reuşit să  surprindă contextul socio-politic în care se află România acum: „Rotiţele pe care merge macheta României sunt echilibrul necesar acesteia, pentru moment UE reprezintă echilibrul“.

Deşi nu şi-a vândut nicio lucrare până în prezent şi nici cea de dizertaţie nu este de vânzare, Marius ar putea ceda în cazul unui context deosebit. Artistul adaugă că diferă foarte mult lucrarile sale din liceu faţă de cele de acum, fiindcă a început cu materiale convenţionale: lut, gips, bronz, dar ulterior a experimentat tot mai mult. A cautat materiale noi, rar întâlnite în Romania, dar foarte folosite în străinatate. 

Întrebări şi răspunsuri

Universitatea te îngrădeşte ca exprimare?

M. R.: Nu e o problemă, dar am avut ocazia să compar facultatea de aici cu cea din Bilbao, Spania. Avantajele de acolo sunt că există o consemnare continuă a evenimentelor culturale şi sunt multe galerii de artă contemporană care promovează artiştii tineri.

Ca absolvent de sculputră, ce crezi că poţi face în viitor?

M. R. Să devin un artist celebru şi cam atât. Aş vrea să trăiesc în Londra sau Berlin fiindcă sunt cele mai mari centre de artă din Europa. Deşi Londra o prefer pentru că ştiu engleza, Berlinul ar fi mai accesibil din punct de vedere al cheltuielilor.


Născut: La 20 decemrie 1984, în Satul Mare

Studii: Universitatea de Arte Plastice, Masterat sculptură

Experienţa: proiect Arta Politică versus Politica Artei

Stare civilă: necăsătorit

Ce-i place: În timpul liber îi place să facă lucrări în afara facultăţii şi să cânte. De altfel, artistul încă mai cântă cu componenţii unei vechi trupe din Satu Mare, prieteni de-ai lui încă din liceu.

Ce nu-i place: „În ceea ce priveşte arta îmi place să sar peste munca de sudură şi lăcătuşerie, timp pe care îl consider pierdut. Îmi place să lucrez doar la părţile care se văd şi care contează, de la idei până la modelaj”.