Spitalul Regional, prioritate pentru Guvern, fără cadru legal

Deşi a fost pus, zilele trecute, pe lista de priorităţi a Guvernului, Spitalul Regional de Urgenţă din Cluj nu are încă un cadru legal care să permită demararea proiectului. Şi asta pentru că normele metodologice de aplicare ale legii parteneriatului public-privat (PPP), singura în baza căreia se poate realiza investiţia, aşteaptă aprobare de la Uniunea Europeană(UE) de mai bine de jumătate de an.  

La începutul anului, Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), declara că, până în vară, CJ va semna contractul cu un investitor pentru construirea spitalului. Acum, preşedintele CJ arată că  Spitalul Regional de Urgenţă bate pasul pe loc, până când UE nu va da undă verde cadrului legislativ.

UE analizează „hibele" legii

Deocamdată, Comisia Europeană analizează legea parteneriatului public-privat, publicată în Monitorul Oficial în 5 octombrie 2010 şi intrată imediat după publicare în infringement( procedura care suspendă aplicarea legii- n.r.), deoarece anumite prevederi li s-au părut oficialilor europeni neconstituţionale. Printre observaţiile UE se numără şi faptul că legea ar scoate obligativitatea organizării unei licitaţii.

Concesiunea, pe post de parteneriat public-privat

Absenţa unei legi a parteneriatului public nu a împiedicat autorităţile publice să implice firme private în proiectele lor. Astfel, au fost alese contractele de concesiunie. „Parteneriatele public-private anunţate de autorităţile locale au fost impropriu numite aşa", a precizat Alin Tişe. Lucru confirmat şi de edilul-şef al oraşului, Sorin Apostu. „Parteneriatele publice-private desfăşurate de noi se bazează pe legea privind concesiunile. Este o cale de mijloc", a explicat Apostu.  

Lucia Lupea, director de achiziţii publice în cadrul Primăriei Cluj-Napoca, spune că prin concesiune, autoritatea publică nu riscă nimic. „Legea PPP presupune însă o împărţire a riscurilor între autorităţile publice şi investitorul privat şi finanţarea de către acesta din urmă a unor obiective publice",  a explicat aceasta.

Posibil aviz favorabil la sfârşitul lunii

După amânări peste amânări, normele privind PPP ar putea fi aprobate de UE în cel mai fericit caz la sfârşitul acestei luni. De abia după aceea, Consiliul Judeţean va putea semna protocolul cu Ministerul Sănătăţii, în vederea demarării licitaţiei pentru atragerea unui investitor. „ Acest obiectiv se poate face doar pe legea parteneriatului public-privat. Este singurul cadru legal. Nu se pretează pe Ordonanţa 34/2006. Sper ca licitaţia privind atragerea unui partener privat pentru realizarea spitalului din Floreşti să fie demarată în curând", a declarat Alin Tişe. Tot acesta a precizat că sunt luaţi în vizor atât investitorii autohtoni cât şi cei străini. „ Tot ce contează este ca investitorul să fie capabil să administreze o investiţie de asemenea anvergură", a conchis Tişe.

Iosif Pop, om de afaceri clujean, crede că ralierea legii la normele europene va aduce beneficii atât investitorilor cât şi comunităţii. „Principala problemă de până acum era lipsa transparenţei. De aici şi numărul mare de contestaţii. Mulţi investitori nu intrau în competiţie pentru că ştiau că licitaţiile trebuiau câştigate de cineva anume. Prin ralierea la normele europene, vom avea competitivitate", a declarat Pop.

Investiţie de 150 milioane de euro

Spitalul Regional de Urgenţă Cluj se numără printre cele şase unităţi ce ar urma să fie realizate printr-un parteneriat public-privat de către Ministerul Sănătăţii. Obiectivul ar urma să deservească aproximativ patru milioane de persoane din regiunea de nord-vest a ţării. Terenul pe care se va realiza investiţia are 14 hectare, se află în comuna Floreşti, pe strada Avram Iancu, la numărul 370, loc în care până nu demult funcţiona o Unitate Militară. Spitalul Regional de Urgenţă din Cluj va avea 800 de paturi, 37 de secţii medicale şi un heliport. Costurile iniţiale au fost estimate la 150 de milioane de euro. Deşi va avea un management privat, unitatea medicala va funcţiona în regim public, pacienţii beneficiind de tratament similar sistemului public al asigurărilor de sănătate. Managementul spitalului ar urma să fie asigurat de investitor. Autorităţile speră ca investiţia să fie gata în patru ani din momentul semnării contractului cu investitorul.