Superstiţii la Înălţarea Sfintei Cruci. Ziua în care busuiocul sfinţit capătă puteri miraculoase în credinţa creştin-ortodoxă

Superstiţii la Înălţarea Sfintei Cruci. Ziua în care 
busuiocul sfinţit capătă puteri miraculoase în credinţa creştin-ortodoxă

Înălţarea Sfintei Cruci, sărbătorită pe 14 septembrie FOTO Adevărul

În fiecare an, la 14 septembrie, creştinii sărbătoresc Înălţarea Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul, zi încărcată de semnificaţii deosebite.  În popor, această sărbătoare se mai numeşte şi Ziua Crucii şi este considerată data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei.

Ştiri pe aceeaşi temă

“Conform tradiţiei populare, de ziua Crucii se închide pământul, care ia cu sine insectele, reptilele şi plantele ce au fost lăsate la lumină în primăvară.  În lumea satelor încă se mai crede că, în această zi, şerpii, înainte de a se retrage în ascunzişuri, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o piatră nestemată, folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor din cadrul Muzeului Dunării de Jos Călăraşi.

Monedele sfinţite aduc belşug

Tot în această zi, preotul sfinţeşte via şi butoaiele de vin, pentru ca şi în viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată. Strugurii din ultima tufă de vie nu trebuie culeşi astăzi. Ei trebuie păstraţi ca ofrandă pentru păsările cerului şi de aceea se numesc, în limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu. În serile culesului, podgorenii fac focuri din viţă uscată, în jurul cărora petrec cu mâncare, băutură şi muzică.
Pe 14 septembrie, la biserică se sfinţesc busuiocul, menta, măghiranul şi cimbru, considerate plante magice. Acestea îi apară pe credincioşi de diverse boli, dar veghează şi asupra păsărilor şi animalelor din ogradă. Monedele sfinţite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliţă aduc belşug şi spor în muncă.

Cum se face corect închinarea

Dar ce semnificaţie are sfântul semn al crucii pe care îl facem în fiecare zi? Explicaţia vine de la părintele Eugen Tănăsescu, blogger Adevărul. “Ortodocşii obişnuiesc să se însemneze cu semnul Sf. Cruci în anumite momente: când intră, ies sau trec pe lângă biserică, când se roagă acasă sau la slujbele Bisericii, când cinstesc icoane şi moaşte, când stau la masă sau în alte momente semnificative.  Ori de câte ori ne însemnăm cu semnul Sf. Cruci se cheamă că facem o închinăciune, în chip văzut. Gestul este însă doar exteriorizarea simbolică a închinării interioare, “în Duh şi în Adevăr” după cum spune Hristos.

În mod corect, mai spune părintele Tănăsescu, semnul Crucii se relaţionează cu Persoanele Sf. Treimi şi lucrările Acestora. Astfel, împreunăm primele trei degete primele degete ale mâinii drepte (Persoanele Sf. Treimi), iar celelalte două (inelarul şi degetul mic) se coboară în podul palmei (cele două firi, umană şi divină, unite în persoana lui Hristos) Aşa grupate fiind, cele trei degete se duc mai întâi la frunte (Tatăl, izvorul tuturor, mintea mai presus de fire care a gândit toate), apoi le coborâm spre pântece (Coborârea şi Întruparea Fiului, în pântecul Maicii Domnului), apoi le ridicăm spre umărul drept (Înălţarea Fiului de-a dreapta Tatălui) după care le ducem spre umărul stâng (Trimiterea în lume, ca teren al luptei cu cel rău, simbolizat teologic prin “stânga”, a Duhului Sfânt). În toată această “gimnastică spirituală” creştinul pomeneşte, se roagă sau slăveşte, în gând sau cu voce tare, Persoanele Sfintei Treimi.

Două evenimente solemne

Potrivit mărturiilor unor cronici ale acelor timpuri, citate de crestiortodox.ro, la data de 14 septembrie sărbătorim amintirea a două evenimente deosebite legate de lemnul Sfintei Cruci: Înălţarea Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul Hristos şi Sfinţirea bisericii Sfântului Mormânt, construită deasupra mormântului Domnului de către împăratul Constantin cel Mare.
Înălţarea solemnă a Sfintei Cruci, pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus pe Muntele Golgota de către episcopul Macarie al Ierusalimului, a avut loc în ziua de 14 septembrie în anul 335. La acest eveniment solemn, documentele vremii precizează că au participat numeroşi episcopi şi foarte mulţi credincioşi, iar episcopul Macarie a dorit ca toţi cei prezenţi la eveniment să vadă Cinstita Cruce.
 

Vă recomandăm şi:
 

Tradiţii şi obiceiuri în Ajunul Bobotezei: ziua când se prind farmecele şi animalele „vorbesc“. De ce se ţine post negru, iar fetele pun busuioc sub pernă

Superstiţii la Intrarea Maicii Domnului în biserică. Ziua când se deschid cerurile, se „leagă“ farmecele, iar graiul animalelor poate fi înţeles de oameni

Tradiţii şi superstiţii de Sfânta Maria. Adormirea Maicii Domnului, ziua când se culege năvalnicul, ultima plantă de leac

citeste totul despre: