Semnificaţia fiecărei zile din Săptămâna Patimilor. Marţea cea Mare şi parabola fecioarelor înţelepte rostită de Iisus

0
Publicat:
Ultima actualizare:
În Săptămâna Patimilor au loc slujbe speciale în biserici FOTO Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor
În Săptămâna Patimilor au loc slujbe speciale în biserici FOTO Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor

În cea de-a doua zi din Săptămâna Patimilor, marţea cea mare, în biserici se oficiază Deniile, slujbe prin care credincioşii îl "petrec" pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere. Marţi este ziua în care Iisus le-a spus ucenicilor parabola celor 10 fecioare şi pe cea a talanţilor.

Credinţele populare spun că în Săptămâna Mare, ultima în care se ţine post înaintea sfintelor sărbători de Paşte, nu se lucrează, iar cine îşi dă ultima suflare în aceste zile va merge în iad, pentru că „Raiul este închis”. 

“În aceste momente ne reamintim şi retrăim ultimele zile din viaţa Mântuitorului, cu întreaga lor tensiune şi dramă lăuntrică, într-o stare de sobrietate şi măreţie în acelaşi timp, de tristeţe, dar şi de bucurie, de pocăinţă, dar şi de nădejde. Fiecare zi are un înteles şi un mesaj foarte clar şi adânc”, explică părintele Ramon Eugen Ilie, protoiereul Călăraşiului, paroh la biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.

Marţea cea Mare ne pregăteşte pentru "intrarea" în cămara Mântuitorului, cu parabola celor zece fecioare.

“Citind această pildă transmisă de Sfinţii Apostoli şi Evanghelişti ne pregătim pentru cea de-a doua venirea a Mântuitorului. El este Mirele, iar noi trebuie să fim mereu gata să-l întâmpinăm.
Să avem candela credinţei aprinsă în suflet şi să dăm dovadă de putere, pentru că numai astfel putem ajunge în Împărăţia veşnică”, spune părintele Ramon.

Minunatul undelemn al milostivirii

Când Domnul se suia la Ierusalim şi se ducea la Patimă a spus ucenicilor Săi şi această parabolă, pentru ca nu cumva cineva trăind în feciorie să nu se îngrijească şi de celelalte virtuţi şi, mai ales, de milostenie.
Pe cinci dintre fecioare le numeşte întelepte căci împreună cu fecioria au avut şi minunatul şi îmbelşugatul undelemn al milostivirii. Pe celelalte cinci le numeşte nebune pentru că, deşi şi ele aveau virtutea fecioriei, nu aveau în aceeaşi măsură milostenie.

“Pe când se scurgea noaptea acestei vieţi au adormit toate fecioarele, adică au murit. Cu adevărat moartea se numeşte somn. Pe când dormeau ele, strigăt mare s-a făcut la miezul nopţii; cele care au avut undelemn din belşug au intrat cu Mirele la deschiderea uşilor, iar cele nebune, pentru că nu aveau undelemn din destul, îl căutau după ce s-au sculat din somn. Aici trebuie să subliniem câteva învăţăminte.

Cele cinci fecioare care au rămas fără undelemn simbolizează lumea care aleargă după grijile acestei vieţi: ne preocupăm îndeaproape de bani, de ceea ce mâncăm sau de ceea ce bem. Uităm lucrul cel mai important: sufletul. Abia atunci când avem nevoie de Dumnezeu, când ne loveşte necazul, ne dăm seama că uşile ni se închid, la fel ca celor cinci fecioare neînţelepte”, spune părintele protoiereu al Călăraşiului, Ramona Eugen Ilie.

Vă recomandăm şi:

Postul Paştelui, cel mai aspru şi lung post al Ortodoxiei. Ce e interzis să faci până la 1 mai şi cum te poţi lepăda de păcate

Paşte în Bethleemul românesc. Călătorie spre începuturile creştinismului, la Dervent şi peştera Sf. Andrei

Povestea mănăstirii blestemate, singura din România în care femeiele nu au voie. Desfrâurile dintre călugări şi sătence au atras mânia Sfântului Calinic

Călăraşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite