Păsările şi stresul hidric fac ravagii pe plantaţiile din Bărăgan

După dezastrul făcut de rozătoare în câmp, un alt duşman de temut al agricultorilor atacă. Păsările dau iama prin lanurile de floarea-soarelui. Fermierii se tem că nu mai au ce culege la începutul lunii septembrie, deoarece graurii şi porumbeii golesc pălăriile de seminţe.

„În fiecare an apare câteva ceva. Dacă ne-ar fi frică de păsări, ar însemna să nu mai cultivăm nimic. Agricultura e loterie”, spune Aurelian Dobre, secretarul Camerei Agricole din Călăraşi.
În urmă cu o lună, agricultorii din Bărăgan îşi puneau toate speranţele în culturile de porumb şi floarea-soarelui. Sperau să dea lovitura la toamnă cu producţii-record. Dacă la grâu au avut pierderi masive din cauza şoarecilor, la porumb şi floarea-soarelui culturile mergeau bine. “Şi acum plantele sunt frumoase. Să vedem însă ce mai rămâne. Şi seceta ne dă bătăi de cap. Deja după câteva zile de caniculă au început să apară problemele. Porumbul a început déjà să lepede frunzele din partea inferioară şi se simte stresul hidric. Solul a pierdut déjà din rezerva de umiditate”, precizează Dobre.

Per ansamblu, culturile se prezintă bine. Păsările au făcut ravagii în zonele limitrofe, acolo unde culturile sunt mai mici şi izolate. “Porumbeii şi graurii au fost dintotdeauna inamicii agricultorilor. În zona de Luncă a judeţului, stăm bine, deocamdată. Porumbul, floarea şi soia nemodificată genetic promit producţii bune”, e de părere fermierul.

Seceta creşte costurile

Doar cuvântul secetă îi sperie pe agricultori. Nici nu vor să se gândească la aşa ceva, deoarece fără picătură de apă toate planurile le sunt date peste cap. Problemele apar încă de la aratul pământului. Dacă nu plouă, pământul se crapă şi lucrările sunt îngreunate. Plus că atunci cresc şi cheltuielile. “Când încercăm să arăm, consumul de combustibil este dublu. Utilajele merg foarte greu şi trebuie să avem grijă să nu rupem cultura”, spun fermierii.

0,70-0,90, preţul corect

Toma Adrian Dinu, profesor universitar şi decan al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară-Filiala Călăraşi, spune că previziunile la preţul porumbului din această toamnă sunt legate exclusiv de vreme. „Dacă plouă câte puţin, vom avea porumb masiv şi pentru export, dar şi pentru consumul intern. Va fi mâncare pentru toată lumea. Dacă vine seceta, situaţia se schimbă radical. În privinţa preţului, e greu de ghicit, pentru că fermierii nu sunt niciodată mulţumiţi. Când e prea multă recoltă, scade preţul. Între 0,70 şi 0,90 de bani pe kilogram, eu cred că este un preţ bun, aşa cum a fost anul trecut”, spune Dinu.

Producţii de top

Judeţul Călăraşi se menţine ca pondere a producţiilor medii la hectar printre primele din ţară. Conform datelor furnizate de Direcţia Agricolă, în 2013, din 102.940 ha cultivate cu porumb s-au recoltat 96.320 ha, cu o recoltă medie de 5,18 t/ha, maxime de 12 t/ha, în fermele mari şi minime de 3,5 t/ha, în fermele mici. Din cele peste 410.700 de hectare de teren agricol din judeţul nostru, au fost însămânţate în toamna anului trecut 221.947 de hectare. Cea mai mare suprafaţă agricolă este ocupată de cultura de grâu, peste 122.930 de hectare care au deja însămânţate. În campania de primăvară a fost semănată o suprafaţă de 188.800 de hectare. În 2014, aproximativ 100.000 de hectare din culturile agricole sunt ocupate cu porumb. 2010 a fost un an de referinţă în privinţa culturilor agricole în Bărăgan. Porumbul a avut o producţie între 4 şi 8 tone boabe la hectar, grâul între 3 şi 6 tone, iar floarea- soarelui între 2,2 şi 3,2 tone.

Vă recomandăm şi:

Atacul şoarecilor răpune agricultura din Bărăgan

Lipsa de umiditate din sol, inamicul nr.1 al culturilor agricole

Toamnă fără precedent în Bărăgan. S-a semănat grâul direct pe mirişte

Se dă startul campaniei agricole de primăvară. În Bărăgan, porumbul este la putere

Guvernul susţine revenirea la cota de 8% TVA în agricultură