Hristos a Înviat! Creştinii au luat Lumină. Lumânarea de Paşte, simbol al biruinţei asupra răului, cum ne ajută

Învierea din morţi a lui Iisus Hristos este semnul biruinţei sale, iar comemorarea acestei Învierii rămâne de milenii una dintre cele mai importante sărbători ale creştinătăţii. În noaptea Învierii, la Călăraşi, mii de credincioşi vin să ia lumină. De altfel, lumânarea pe care o aprindem de Înviere are puteri miraculoase.

„Lumânarea pe care o aprindem de Paşti, la slujba Învierii, trebuie s-o aducem acasă aprinsă, apoi s-o păstrăm în casă şi s-o reaprindem doar în anumite momente importante din viaţa noastră, în anul respectiv. Credincioşii duc în casă lumânarea de Paşti, ca un simbol al biruinţei asupra răului şi întunericului , amintind, în acelaşi timp, şi de biruinţa vieţii asupra morţii”, explică părintele Paul Tudorache de la biserica “Sf.Cuvioasă Parascheva” din Călăraşi. Lumina adusă în casă în noaptea Învierii are puterea să alunge paguba şi energiile negative din căminul nostru.

Biserica părăsită 20 de ani

Paştele deschide larg porţile lăcăşurilor de cult. În bisericile din oraş, de la sate ori la mănăstirile din zonă, a fost freamăt continuu.
Mănăstirea Libertatea şi Schitul Crucea de Leac din inima Bărăganului au  devenit locuri de pelerinaj în aceste zile încărcate de semnificaţii religioase. În fiecare an, Libertatea, situată în inima câmpului, la 5 kilometri de satul Coslogeni, devine neîncăpătoare pentru credincioşi. Lăcaşul de cult este recunoscut drept perla Bărăganului, după ce mai bine de 20 de ani biserica de aici a fost părăsită şi au păscut oile în ea. La Schitul Crucea de Leac, oamenii vin să ia lumină de Înviere şi să se roage la crucea făcătoare de  minuni.

Preasfinţitul Vincenţiu, episcopul Sloboziei şi Călăraşilor a oficiat slujba de Înviere la Catedrala Episcopală din Slobozia. Peste o mie de oameni au venit să ia Lumina Sfântă adusă, potrivit tradiţiei, tocmai de la Ierusalim. Oamenii s-au rugat pentru sănătate şi linişte în case. Cuprinşi de emoţie şi spiritualitate, oamenii s-au închinat lui Dumnezeu şi s-au rugat pentru sănătate şi au rostit într-un glas:”Hristos a Înviat! Adevărat a înviat!”.

Sărbătorit încă din epoca apostolică

Cea mai veche şi mai strălucită sărbătoare a creştinătăţii este Învierea Domnului, numită şi sărbătoarea de Paşte, adică ziua în care noi „prăznuim nu cu aluatul cel vechi, nici cu aluatul răutăţii şi al vicleşugului, ci cu azimile curăţiei şi ale adevărului“, pe Hristos, „Paştele nostru“, Care „S-a jertfit pentru noi“ (I Corinteni 5, 7-8).  Scrierile teologice menţionează că, împreună cu duminica, sărbătoarea săptămânală a creştinilor, Paştele a fost sărbătorit încă din epoca apostolică.

În conştiinţa Bisericii noastre, Învierea Domnului nu este doar cea mai veche sărbătoare creştină, ci şi începutul şi culmea tuturor sărbătorilor şi a praznicelor, după cum precizează şi Sfântul Ioan Damaschin: „Această aleasă şi sfântă zi, cea dintâi a săptămânii, împărăteasă şi doamnă, praznic al praznicelor este şi sărbătoare a sărbătorilor“ (Cântarea a 8-a din Canonul Paştilor).

Vă recomandăm şi:

Tradiţii şi obiceiuri în Ajunul Bobotezei: ziua când se prind farmecele şi animalele „vorbesc“. De ce se ţine post negru, iar fetele pun busuioc sub pernă

Superstiţii la Intrarea Maicii Domnului în biserică. Ziua când se deschid cerurile, se „leagă“ farmecele, iar graiul animalelor poate fi înţeles de oameni

Tradiţii şi superstiţii de Sfânta Maria. Adormirea Maicii Domnului, ziua când se culege năvalnicul, ultima plantă de leac