FOTO De ce era legat de glie ţăranul din Bărăganul interbelic. Exodul către marile oraşe se făcea doar iarna
0Exodul masiv al sătenilor către oraşe nici nu putea fi luat în discuţie acum peste 8 decenii. În perioada interbelică, ţăranul era lipit de glie. În schimb, copiii erau trimişi de mici să înveţe meserie pe lângă marii comercianţi ai vremii.
Doar cei care nu aveau deloc pământ să-l lucreze şi să le asigure supravieţuirea, luau calea Bucureştiului pe timp de iarnă. Găseau mai uşor ceva de lucru şi cum dădea colţul ierbii se întorceau acasă. Bancherul Ioan C. Mihăilescu, fin observat al epocii şi autor al Monografiei judeţului Ialomiţa în perioada 1933-1938 notează că, în schimb foarte mulţi copii erau daţi de părinţi în grija meşteşugarilor şi comercianţilor din Bucureşti. „Populaţia rurală nu pleacă de obicei la oraşe deoarece în judeţul Ialomiţa oraşele sunt puţine: Călăraşi, Urziceni, Feteşti şi Slobozia şi sunt lipsite de industrie care ar putea să le procure de lucru.
S-a observat că unii săteni lipsiţi de pământ pleacă vremelnic la Bucureşti pentru a completa mijlocele de existenţă ale familiilor lor. Aproape toţi se întorc primăvara la căminele lor. Nu rămân în oraşe nici tinerii liberţi de armată, deoarece în oraşele din judeţ nu pot găsi condiţiunile favorabile de existenţă, iar pământ roditor se găseşte din belşug la sate”. De asemenea, notează Mihăilescu, în acei ani, şi cazurile de strămutare în alte judeţe au fost foarte puţine.
35 de lei pe zi
Ţăranul din Bărăgan şi-a dat seama că stă pe o adevărată comoară. Pământul era destul, însă lipsea forţa de muncă. Suprafaţa de teren agricol din Bărăgan era consistent în acea perioadă, 493.555 de hectare, iar nevoia unor braţe de muncă se simţea acut. Pentru a uşura lucrările la câmp, marii proprietari îşi permiteau să aducă oameni din alte judeţe. Astfel, din monografia întocmită de Mihăilescu aflăm că „muncitorii erau aduşi din judeţul Prahova, de la Tighina şi Cetatea Albă, aproximativ 2.000 de persoane în două serii. „Unii stau de la 20 mai la 31 august şi sunt folosiţi la prăşitul porumbului şi la seceratul şi treieratul păioaselor, iar alţii sunt aduşi de la 15 septembrie la 15 octombrie pentru culesul porumbului”.
Evident, că pentru munca prestată, oamenii era plătiţi, primind mai mult bărbaţii care putea face, spre deosebire de femei, muncile cele mai grele. Ziua de muncă se plătea astfel: între 25 şi 35 de lei, bărbaţii, între 20 şi 35 de lei, femeile, iar copiii primeau între 15 şi 25 de lei. La aceasta se adăuga mâncarea şi, eventual, transportul.
Iarna era mai ieftin
În lunile februarie şi martie, munca era mai ieftină cu 5 lei pe zi pentru muncile efectuate. Ziua de muncă cu carul(pentru toate muncile) se plătea cu 70 de lei, iar cu două vite, fără car, la diferite munci, fără car, cu 60 de lei. „Ţăranii din judeţul Ialomiţa nu se duc în alte judeţe pentru muncile agricole, deoarece găsesc suficiente angajamente în satele lor, pământul arabil fiind foarte întins, iar populaţiunea rară”, precizează Ioan I.Mihăilescu.
Tranzacţiile cu cereale, în top
Renumit pentru cele mai fertile terenuri din România, Bărăganul a fost în top şi în perioada interbelică. Tranzacţiile cu cereale constituiau ramura principală a comerţului. Aproape totul se vindea şi se cumpăra în oboare. Ca şi acum însă existau speculanţi.
Bancherul Ioan I.Mihăilescu, directorul Băncii Naţionale a României-Filiala Călăraşi, menţionează faptul că la Călăraşi existau 39 de comercianţi de cereale, la Urziceni-21, Slobozia-11, Lehliu13 şi Ţăndărei-7, majoritatea dintre ei români, însă existau şi greci, bulgari şi evrei. Bancherul menţionează că în 1937 prin oboare au trecut 53.424 care de cereale, în valoare de peste 235 milioane de lei, în timp ce în 1938, an agricol excelent, s-au tranzacţionat 94.428 de care, în valoare de 320 milioane de lei.
Vă recomandăm şi:
FOTO Lux exagerat, în contrast cu sărăcia de la sate. Cum făceau moda femeile din Bărăganul interbelic
FOTO Marii artişti ai României interbelice, îndrăgostiţi de Călăraşi
FOTO Cum făceau speculanţii legea în Bărăganul interbelic
FOTO Cum se făceau producţii-record în Bărăganul anilor 30. La câmp munceau zilieri de peste Prut
FOTO Cum a făcut ciuma prăpăd în Bărăganul Primului Război Mondial
Se încarcă comentariile...
