VIDEO Nouă descoperire arheologică. Rămăşiţe umane vechi de 4.000 de ani au fost scoase la lumină în Buzău

Trei morminte din Epoca Bronzului au fost dezvelite în necropola de la Cârlomăneşti, în punctul La Arman. Cimitirul le oferă istoricilor şi antropologilor detalii esenţiale despre oamenii care au trăit la Curbura Carpaţilor în urmă cu peste 3.000 de ani.

Cercetarea arheologică la necropola de lângă localitatea Cârlomăneşti, în judetul Buzău, a fost reluată după o pauză de trei ani.  

Zilele trecute, în punctul la Arman, arheologii au descoperit trei morminte despre care spun că provin din Epoca Bronzului însă au continuat săpăturile şi în alte şase morminte, descoperite cu prilejul altor săpături.

”Este o necropolă foarte mare de epoca bronzului, care se întinde pe câteva hectare; este posibil să fie una dintre cele mai mari necropole de epoca bronzului din România şi chiar din sud-estul Europei, ţinând cont că în cam toate gospodăriile din zonă au fost găsite pietre, vase şi oase atunci când au construit case sau şi-au pus vie. Continuăm săpăturie într-o zonă începută în 2008”, spune antropologul Mihai Constantinescu. 

Suprafaţa necropolei este destul de mare şi, în acest areal mai sunt încă morminte nedezvelite. Acestea vor fi cercetate după ce vor fi îndeplinite toate formalităţile legale între Muzeul Judeţean Buzau şi proprietarii terenurilor.

”Conform datărilor cu radiocarbon, ştim că înmormântările încep undeva în anul 2000 î.H. şi se termină la aproximativ 1600 î.H.. Sunt morminte tipice Culturii Monteoru, după staţiunea eponimă Sărata Monteoru şi sunt situaţii mai speciale aici în sensul că gropile mormintelor în general sunt umplute cu pietre care nu se găsesc pe acest deal, ci adusă de la aproximativ 500 de metri distanţă, din valea Nişcovului. Pietrele marcau la suprafaţă mormintele respective”, spune antropologul Mihai Constantinescu.

Între anii 2008 şi 2014, în zonă au fost descoperite şi cercetate peste 80 de morminte. Noile descoperiri arheologice din necropola de la Cârlomăneşti sunt extrem de importante pentru istoria meleagurilor buzoiene.

”Am găsit un bărbat chircit, pe stânga, cu capul orientat spre est. În 98 la sută sunt spre vest. E un caz aparte. Inventarele sunt standard, cu trei vase, care erau parte la ritualul funerar. Aveau diferite alimente sau erau depuse simbolic. Multe morminte au şi piese de bronz care au ajuns deja în colecţia Muzeului Judeţean Buzău”, declară Mihai Constantinescu.

În prezent, pe şantierul de la Cârlomăneşti lucrează, alături de specialiştii Muzeului Judetean, o echipă de arheologi de la Facultatea de Istorie din Bucureşti. La săpături contribuie însă şi elevi buzoieni de liceu, care s-au bucurat de prilejul de a descoperi tainele arheologiei.

Unul dintre ei este Elena Feraru, din Cârlomăneşti, elevă la Liceul Sportiv. ”Mama şi cei trei fraţi ai mei au lucrat mulţi ani de zile pe acest şantier şi m-a pasionat şi pe mine încă de când eram mică. Am descoperit vase, amfore, nişte oase de om şi multe cioburi. Oarecum mă fascinează să aflu trecutul poporului nostru şi îmi place”, ne spune Elena.

Între anii 3.000 şi 1.600 î.H., Cultura Monteoru era una dintre civilizaţiile cele mai avansate la acea vreme, populaţiile monteorene locuind în aşezări amplasate pe înălţimi, cu locuinţe de suprafaţă, realizate din pământ şi lemn în sistem paiantă, cu anexe gospodăreşti, precum ateliere, cuptoare sau gropi de provizii.

Resturile umane şi artefactele descoperite în necropola de la Cârlomăneşti le-au oferit istoricilor date despre modul de viaţă al locuitorilor de aici, despre ocupaţia lor, meşteşugurile pe care le stăpâneau. 

”Ştim mai multe despre stilul lor de viaţă. Avem în prelucrare şi analize privind dieta acestor populaţii, ştim mai multe despre starea lor de sănătate, ce înălţime aveau, ce mâncau de obicei, ce boli îi afectau. Am aflat că statura, pentru bărbaţi, era undeva la 1,55 - 1,60 m. iar pentru femei 1,50 - 1,55 m, vorbind despre statura medie”, spune antropologul Mihai Constantinescu.

Tot în urma cercetărilor antropologice s-a aflat că oamenii din Epoca Bronzului îmbătrâneau  de două ori mai repede decât cei din zilele noastre, iar mortalitatea, mai ales în rândul copiilor, era foarte ridicată. Până la apariţia antibioticelor, a penicilinei, infecţiile în corp erau de multe ori letale.