Stalin fuma dintr-o pipă făcută din chihlimbar de Buzău. Valoroasa răşină găsită în comuna Colţi are peste un milion de ani vechime

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În munţii Buzăului se află singura localitate din România în subsolul căreia se ascunde chihlimbarul, o valoroasă răşină fosilizată. Este vorba despre comuna Colţi, zonă în care, odinioară, bucăţi de ambră erau descoperite chiar şi în albia pâraielor. Dintr-un astfel de bolovan de rumanit, aşa cum mai este numit chihlimbarul de Colţi, a fost confecţionată una dintre pipele lui Stalin.

Chihlimbarul este o piatră formată prin fosilizarea răşinii unor anumite specii de pin. Este transparentă, cu forme translucide, opace, de nuante ce merg de la galben ca mierea, la brun-roşcat sau verde-negru. 

Cele mai cunoscute varietăţi ale ambrei sunt: succinitul (chihlimbarul de Baltica), simetitul (chihlimbarul sicilian), rumanitul (chihlimbarul din Carpaţii României şi din Sakhalin, Rusia), burmitul (răşină extrasă în Burma şi prelucrat în China).

A fost dovedit ştiinţific, încă din 1902, prin lucrarea de doctorat a savantului Gheorghe Munteanu Murgoci, că ambra sau rumanitul de la Colţi, unic în lume prin culoarea sa neagră, este chihlimbar, nu tămâie, aşa cum au crezut multă vreme cei din zonă. Dintre cele 162 de nuanţe de ambră cunoscute în lume, piatra de culoare negru-verde este cea mai valoroasă. 

„Rumanitul de Buzău este cel mai preţios chihlimbar din lume. Valoarea este dată de vârstă acestuia, care depăşeşte cu mult un milion de ani. Gândiţi-vă că faimosul chihlimbar de Baltica este cu vreo 40 de mii de ani mai tânăr decât rumanitul. Cel mai mare succinit din lume are 32 de kg. Toate bijuteriile de pe piaţă sunt făcute din acest tip de chihlimbar”, a declarat Doina Ciobanu, doctor în istorie.

image

Pe vremuri, chihlimbarul era colectat din albia pâraielor. Prima atestare documentară legată de chihlimbarul din zona Buzăului vine din 1578, când Mihnea Vodă oferea împreună cu soaţa sa bisericii din Aluniş o danie ce cuprindea şi o uşă încrustată cu bucăţi de chihlimbar.

Mai târziu, în 1837, străbătând văile Sibiciului şi Boului, contele rus Demidov consemna primele date despre chihlimbarul local.

Primele exploatări, rudimentare, au apărut între anii 1828-1834, primele ateliere de prelucrare au apărut la mijlocul secolului al XIX-lea şi, exploatarea amplă şi organizată, pusă în valoare de inginerul Dumitru Grigorescu, între 1902 - 1937. Ultimele încercări de exploatare industrială au fost consemnate în intervalele 1947 – 1950 şi 1980 – 1983.

Din chihlimbarul de Colţi au fost realizate bijuterii pentru primele doamne ale statului şi o lulea dăruită lui Stalin

Colţi este singura localitate din ţară în care au existat mine de exploatare a chihlimbarului. Tot aici, erau pe vremuri numeroşi meşteri în confecţionarea bijuteriilor, prin mâinile cărora au trecut kilograme întregi de ambră. Se fabricau de la coliere, brăţări, cercei, până la ornamente pentru mobilă şi pipe. 

image

Gheorghe Cârstian (foto sus) a fost unul dintre cei mai pricepuţi şlefuitori de ambră din Colţi. Era nelipsit din atelierul său până în ultimele zile ale vieţii, prin mâinile bătrânului trecând de-a lungul anilor sute de pietre de rumanit. A confecţionat coliere, brăţări, inele şi broşe din ambră inclusiv pentru Elena Ceauşescu. 

"Veneau activiştii şi comandau. Voiau brăţări, cercei, broşe, diverse bijuterii pentru Elena Ceauşescu. Ştiau că eu le lucrez cel mai bine şi îmi spuneau că este înnebunită după ele. Eu luam comanda şi le spuneam când să vină să le ia", declara, în 2010, Gheorghe Cârstian.

Unul dintre colierele de ambră ale Elenei Ceauşescu a fost recuperat şi se regăseşte în Muzeul Chihlimbarului, din comună.  

De numele lui Gheorghe Cârstian este legată şi povestea pipei din rumanit, care i-a fost dăruită lui Stalin de către Gheorghe Gheorghiu Dej, în anul 1951. Nu a fost şlefuită de el, ci a fost, fără să vrea, furnizorul materiei prime. În acea perioadă, Gheorghe Cârstian era secretar al primăriei din localitate.

image

"Fratele meu găsise o bucată mare de chihlimbar, de vreo 200 şi ceva de grame, şi am zis să o cumpăr, ca să o am acasă. Era de culoare galben-roşu. I-am dat 200 de lei şi am luat-o. Într-o zi, doi activişti care mă cunoşteau au venit la soţie şi i-au spus, uite, am vorbit cu tovarăşul secretar să îmi daţi bucata aia de chihlimbar. Eu nu voiam, dar le-a dat-o nevasta, pentru că au zis că o plătesc", a povestit Gheorghe Cârstian.

Pentru o perioadă, bărbatul nu a mai ştiut nimic de comoara sa, dar a aflat apoi că din bucata sa de rumanit a fost confecţionată o pipă pentru dictatorul sovietic Iosif Vissarionovici Stalin. 

"Au venit la un moment dat la primărie nişte activişti care mi-au spus că au dus bucata la Bucureşti, la un giuvaergiu, şi că acesta a prelucrat-o şi din ea a scos o pipă de toată frumuseţea pe care i-au dăruit-o Gheorghiu Dej lui Stalin. Mi-au spus atunci că o să mi-o plătească, dar nu au plătit-o nici în ziua de astăzi. Stalin a rămas cu luleaua, iar eu cu paguba", a mărturisit Gheorghe Cârstian.

CITEŞTE ŞI
 

VIDEO Poveştile neştiute din comuna Colţi, patria chihlimbarului. Cea mai veche piesă este de 60 de milioane de ani

Comuna Colţi, din judeţul Buzău, se află pe harta puţinelor locuri din lume unde chihlimbarul se găseşte la suprafaţă. În anii ‘70, comunitatea locală a construit o clădire cu etaj unde a amenajat un muzeu, unic în România, dedicat valoroasei răşini. În colecţia muzeului buzoian, al doilea din Europa, se află cel mai vechi chihlimbar, care datează de 60 de milioane de ani.

Buzău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite