Elena Vlioncu, artista care coase artizanat cu o singură mână, pentru că s-a născut cu o infirmitate

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Elena Vlioncu, unul dintre cei mai iscusiţi meşteri populari din Buzău, ne dă o lecţie de perseverenţă şi determinare. Chiar dacă s-a născut cu o infirmitate, artista în vârstă de 77 de ani a învăţăt să se adapteze reuşind chiar să se remarce cu pasiunea sa pentru cusut. Creaţiile sale sunt realizate cu o singură mână, cu dreapta, pentru că s-a născut cu o infirmitate.

S-a născut la Mihăileşti într-o familie de agricultori, cu zece copii. Încă de atunci, soarta pare că i-a fost potrivnică, venind pe lume fără mâna stângă şi cu malformaţii congenitale la inimă.

Încă de la vârste fragede a trebuit să lupte pentru a schimba prejudecăţile celor din jur care nu vedea în ea decât o povară, o persoană care nu putea face nimic şi care trebuia să fie întreţinută. Ambiţia sa însă a depăşit jignirile şi descurajările venite din partea celor din jur în timp reuşind să se remarce prin cusăturile şi obiectele populare create cu multă migală.

„M-au dat la şcoală. Nu mi-a fost uşor aşa între copii dar m-am obişnuit, am gândit întotdeauna că trebuie să înving şi trebuie să îmi câştig existenţa. Se mirau şi învăţătorii cum de eu pot să lucrez cu o singură mână, dar m-am adaptat pentru că nu trebuie să uităm legea compensaţiei, dacă ai o deficienţă Dumnezeu te compensează prin altceva”, spune Elena Vlioncu.

buzau

Elena a început să coasă la 4 ani bucăţi de cârpă, la 7 ani lucra cu andrelele iar la 11 ani deja stăpânea arta broderiei. A terminat şcoala generală din comuna Mihăileşti, a urmat cursurile Liceului B.P. Hasdeu pentru ca mai apoi să se perfecţioneze la o şcoală din Miercura Ciuc în horticultură.

“Este o pasiune din copilărie şi n-am renunţat la ea niciodată şi în şcoală şi la serviciu şi oriunde am căutat ca să fac ceva mai ales că eu m-am născut şi cu deficienţe la inimă şi cu probleme cu mâna şi cu toate, am zis că trebuie să mă adaptez şi trebuie să lucrez, ca cei din jurul meu să nu se simtă că eu am să devin o povară pe seama lor“, mărturiseşte Elena Vlioncu.

A revenit la Buzău unde a profesat timp de trei decenii, până la pensie, la CFR. Elena Vlioncu s-a integrat în colectiv muncind cot la cot cu colegii, chiar dacă i-a fost destul de greu să lucreze numai cu mâna dreaptă.

image

De-a lungul existenţei sale, pasiunea pentru cusut, brodat şi croşetat a rămas neclintită. Zilnic, ore în şir şi le dedică acestor activităţi iar rezultatele nu au întârziat să apară. Zeci de ştergare, carpete, feţe de masă, obiecte vestimentare sau costume populare au ieşit din mâna fermecată a Elenei Vlioncu.   

La vârsta de 77 de ani, Elena Vlioncu încă lucrează cu răbdare şi determinare la cusăturile tradiţionale, pasiune care a pus de mult stăpânire pe ea.

Pentru întreaga sa activitate de creaţie dar şi de sprijin a persoanelor cu dizabilităţi, aceasta a fost decorată, de municipalitatea buzoiană, cu titlul de “Cetăţean de onoare al municipiului Buzău“.

Buzău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite