Cum vor evreii să salveze cimitirul israelit din Buzău: vând parcela pe care nu sunt morminte

Cimitirul evreiesc din Buzău este în ruină                  Foto Iulian Bunilă

Obştea evreilor din Buzău, care numără cel mult 20 de persoane, vinde jumătate din cimitirul de la intrarea în Buzău, teren neutilizat întrucât înhumările s-au rărit odată cu diminuarea drastică a comunităţii mozaice, pentru a salva cealaltă jumătate pe care sunt vechi monumente funerare ajunse în ruină. Cimitirul israelit a picat pradă hoţilor de fier vechi, după ce reprezentanţii comunităţii nu şi-au mai permis să plătească pază.

Consilierii locali buzoieni au dat, joi, acordul Federaţiei Comunităţii Evreieşti din România – Cultul Mozaic pentru a vinde jumătate din suprafaţa Cimitirul Evreiesc din Buzău, cu banii obţinuţi urmând să reabiliteze şi să asigure paza a ceea ce va mai rămâne din cimitir.

Primăria Buzău este cea care a vândut comunităţii evreieşti respectiva suprafaţă în anul 1937 pentru extinderea cimitirului. Actul de vânzare-cumpărare avea stipulată la acea dată o clauză în baza căreia cumpărătorul nu avea dreptul să îi dea altă destinaţie suprafeţei, decât cea privind înhumarea persoanelor de religie mozaică. De aceea a fost nevoie de aprobare din partea municipalităţii.

Terenul care va fi scos la vânzare este în suprafaţă de 5.720 mp, din totalul de 10.129 mp pe care se întinde cimitirul israelit din Buzău, situat la ieşirea din Buzău către Spătaru. Pe această suprafaţă nu au fost săpate morminte chiar dacă se află în interiorul cimitirului. 

Reprezentanţii Federaţia Comunităţii Evreieşti din România îşi motivează solicitarea prin faptul că în ultimii ani populaţia de origine evreiască din Buzău s-a diminuat considerabil. În acelaşi timp fondurile de care dispun nu sunt suficiente pentru reabilitarea totală a cimitirului şi a clădirii administrative aflate în cimitir, care a devenit o paragină.

Cimitirul evreiesc din Buzău, cu capela din incinta sa, era cândva centrul religios dar şi administrativ al comunităţii iudaice. În perioada interbelică, târgul Buzăului era locuit de peste 2.500 de evrei, minoritate care la acea vreme reprezenta o pondere însemnată a populaţiei. Odată cu trecerea anilor, comunitatea s-a stins încet iar cimitirul a ajuns un loc al nimănui.

Ansamblul funerar are o istorie de peste un secol, cu dese perioade negre, cum ar fi profanarea mormintelor de către legionari şi armata germană, în anii ‘40. Trist este că locul unde se odihnesc pe veci evreii din Buzău arată astăzi mai rău decât atunci. Pentru că nimeni nu s-a mai îngrijit de lespezile, aleile şi clădirile aferente, cimitirul a fost năpădit de buruieni şi ciulini. Multe dintre pietrele funerare sunt sparte, zidul de cărămidă abia mai rezistă iar faţada clădirii principale este scorojită şi cu geamuri sparte.

Potrivit istoricului buzoian Valeriu Nicolescu, Cimitirul israelit a fost înfiinţat în 1853, la marginea de vest a cartierului Poştă, pe atunci când raza oraşului nu se întindea şi peste linia ferată. 

”În anul 1896, primarul Nicu Constantinescu le cerea evreieilor din Buzău să mute cimitirul, pentru că zona devenise populată. Au fost nişte discuţii pe baza actului de proprietate deţinut de evrei pe acel teren, însă primarul i-a obligat atunci să îl transforme în cimitir. Actul de vânzare a terenului dintre Primărie şi comunitatea israelită pentru ridicarea noului cimitir, pe locul în care se află astăzi, s-a realizat la 1896”, a declarat istoricul Valeriu Nicolescu.

Multe dintre lespezile pe care sunt înscrise scurte necrologuri atât în ebraică, cât şi în română, sunt realizate în marmură neagră sau în piatră de Măgura, semn al bunăstării de odinioară a defuncţilor. Potrivit istoricului Valeriu Nicolescu, pe vremuri comunitatea era compusă din oameni importanţi, de la medici, comercianţi, la telali, adică vânzători ambulanţi de haine vechi; pe scurt, oameni care aveau ştiinţa de a acumula averi.

Citeşte şi: VIDEO Cimitirul evreiesc din Buzău, un ansamblu monumental ruinat de trecera timpului şi nepăsarea oamenilor