Bucureşti: Musulmanii gătesc, dar nu au voie să guste

Bucătarii mahomedani care lucrează în restaurante, patiserii sau shawormerii din România gătesc delicatese dar nu au voie să mănânce nimic înainte de apusul soarelui. În perioada Ramadanului, care se desfăşoară de la 22 august până la 22 septembrie, musulmanii ţin post negru pentru a celebra momentul în care profetul Muhammad a primit revelaţia coranică.

De la începutul anilor ’90 încoace, multe persoane de religie musulmană au venit în România, în special din ţările arabe. Cu toate că vorbesc, în mare parte, româneşte destul de bine sau sunt căsătoriţi cu românce, musulmanii imigraţi în România sunt destul de uniţi, formând mici comunităţi de prieteni împreună cu persoane de aceeaşi origine. Poate de aceea multora dintre ei le este la îndemână să respecte cutumele şi regulile religiei lui Allah, chiar şi la mii de kilometri distanţă de ţara natală.

Fără mâncare şi bătură până la apus

Una dintre perioadele cele mai importante ale anului pentru musulmani este Ramadanul. Credincioşii celebrează prin post momentul în care profetul Muhammad a primit revelaţia coranică. Timp de 31 de zile, între 22 august şi 22 septembrie, musulmanii adulţi trebuie să postească din zori până după apusul soarelui. Aceasta înseamnă abstinenţa de la mâncare, băutură, fumat şi relaţii sexuale.

Post negru cu prăjiturile sub nas

Cel mai greu să treacă prin această perioadă este pentru mahomedanii care lucrează în domeniul alimentar, adică în restaurante, patiserii sau shawormerii. Ei trebuie, practic, să gătească dar nu au voie să guste.

„Este o perioadă mai grea dar trebuie să ţinem postul“, a spus Ali Ardalibu (30 de ani) din Liban, care lucrează ca bucătar la patiseria arăbească „Fadel“, din centrul Capitalei.

Toţi cei trei bucătari de aici sunt libanezi. Cu toate că lucrează într-un miros apetisant, ei nu mănâncă nimic toată ziua, iar prăjiturelele gătite de ei ies de minune.

Doar unul dintre ei, Hadel (28 de ani), are voie să mănânce pentru că el ia tratament în această perioadă şi conform religiei musulmane, îi este permis. „Eu testez să vedem cum ies dulciurile produse de noi. Şi ceilalţi pot să guste, dar doar puţin, numai pe limbă“, povesteşte bucătarul.

Ţin deschis până noaptea, târziu

Camelia Fadel (39 de ani), proprietara cofetăriei, este de origine română dar s-a convertit la religia musulmană. Ea a spus că tocmai pentru clienţii musulmani programul patiseriei este prelungit în această perioadă. „După apusul soarelui, vin foarte mulţi clienţi musulmani. Dacă postesc toată ziua, este normal să vrea să mănânce bine mai pe seară“, a subliniat Camelia Fadel.

Cu toate că patiseria comercializează doar produse arăbeşti, de la madlua, care sunt un fel de prăjituri cu caimac, până la ataef - dulciuri umplute cu nucă, clienţii patiseriei sunt deopotrivă români şi arabi.