VIDEO Maghiarii extremişti l-au „ucis“ pe Iancu

VIDEO Maghiarii extremişti l-au „ucis“ pe Iancu

Manifestanţii au defilat pe străzile din Târgu-Mureş cu steaguri în mâini

Ziua Maghiarilor de Pretutindeni a fost marcată ieri în comunităţile ungare din România. Manifestările au fost duse până la extrem la Miercurea-Ciuc, unde liderul Gărzii Secuieşti, Csibi Barna, l-a „judecat“ pe Avram Iancu şi l-a „condamnat“ la moarte.

Ştiri pe aceeaşi temă

Citiţi şi: VIDEO UPDATE Avram Iancu a fost spânzurat la Miercurea Ciuc în faţa unor copii


Etnicii maghiari au sărbătorit, ieri,163 de ani de la declanşarea revoluţiei paşoptiste de la Budapesta împotriva dominaţiei habsburgice. Centrul oraşului Târgu-Mureş a fost plin de steaguri ungare şi secuieşti. S-au depus coroane de flori în Piaţa Bernady Gyorgy, s-au cântat imnuri, apoi au urmat discursurile. „Aceasta este o zi de o deosebită importanţă pentru noi, ungurii. E un moment în care toţi ungurii sunt uniţi de idealul de libertate, egalitate şi dreptate. De fapt, aceasta este cea mai mare dorinţă a noastră, să trăim liberi, cu aceleaşi drepturi ca şi restul lumii", a declarat Benedek Istvan,
preşedintele filialei târgumureşene a UDMR.

Mai citiţi un interviu cu liderul secuilor, realizat de adevarul.ro:

Izsak Balazs, partea I:  "Vrem autonomia Ţinutului Secuiesc pe baza unei legi organice"

Izsak Balazs, partea II: "Nu vrem sârmă ghimpată între Ţinutul Secuiesc şi România"

Izsak Balazs, partea III: "Secuii se consideră mai maghiari decât ungurii"

Sărbătoarea a continuat până spre seară, când Organizaţia Tineretul Maghiar Ardelean a organizat un marş cu făclii prin centrul oraşului. De la manifestări nu au lipsit nici reprezentanţii Consiliului Naţional Secuiesc, organizaţie care luptă pentru autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc.

Lecţie-şoc de istorie

Centrul manifestărilor prilejuite de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni a fost la Miercurea-Ciuc. Aici au venit majoritatea membrilor marcanţi ai UDMR. Localnicii au avut parte însă de un spectacol şocant, pus la cale de extremistul Csibi Barna chiar în centrul municipiului. Bărbatul, lider al Plutonului Secuiesc din cadrul Batalionului „Wass Albert" al Gărzii Maghiare din Miercurea-Ciuc, susţine că a intenţionat să facă publice „faptele moţilor comise cu o cruzime animalică împotriva maghiarilor". Csibi Barna susţine că a vrut să ofere o lecţie de istorie cu privire la evenimentele istorice legate de revoluţia paşoptistă din anii 1848 - 1849, petrecute în Transilvania. Bărbatul a primit autorizaţie, pentru o oră şi jumătate, pentru că în cererea înaintată Primăriei era menţionat faptul că va organiza manifestări comemorative şi că vor fi explicate evenimentele istorice din 1848, însă nimeni nu s-a gândit la un astfel de „spectacol".

Poliţiştii şi jandarmii au privit, astfel, neputincioşi cum Csibi Barna preda „lecţia de istorie" pe una dintre cele mai circulate artere din Miercurea-Ciuc. Practic, o păpuşă care-l înfăţişa pe Avram Iancu a fost judecată şi condamnată la moarte prin spânzurare de către un tribunal pentru crime împotriva umanităţii şi genocid. „În perioada decembrie 1848 - februarie 1849, la sugestia lui Avram Iancu, a fost măcelărită populaţia de femei şi de copii, în timp ce bărbaţii şi taţii lor se aflau pe câmpul de luptă. Atunci a schimbat structura etnică a Ardealului, iar pentru toate aceste crime a plătit Avram Iancu astăzi", îşi explică Csibi Barna gestul şocant. Pentru a fi şi mai convingător, bărbatul a înşirat pe trei tăbliţe numele victimelor genocidului antimaghiar, precum şi localităţile unde aceste lucruri s-au petrecut.

Tőkés László: "Fraţii noştri trădători s-au asigurat să ne fie ruşine, să încercăm să ne lepădăm de calitatea noastră de maghiar"


Autorităţile spun că vor lua măsuri

Martori la „lecţia deschisă de istorie" au fost locuitori de toate vârstele ai municipiului Miercurea Ciuc, care, după cum spune Csibi Barna, „au fost şocaţi, pentru că nimeni nu le predă acest eveniment la istorie. Avram Iancu are statui peste tot şi este considerat un erou, dar el a fost, de fapt, un măcelar."

Deşi a avut autorizaţie pentru acţiunea întreprinsă, autorităţile spun că vor lua măsuri împotriva lui Csibi Barna, care este funcţionar public în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Harghita, pentru că a realizat scena cu spânzurarea chiar în faţa copiilor. Barna este  şi liderul Asociaţiei de Cultură şi Tradiţii „Garda Secuiască". 

"În perioada decembrie 1848 - februarie 1849, la sugestia lui Avram Iancu, a fost măcelărită populaţia de femei şi de copii. Pentru toate aceste crime a plătit Avram Iancu astăzi."
Csibi Barna şeful Asociaţiei „Garda Secuiască"

Şefi de CJ cu dublă cetăţenie

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Covasna, Tamas Sandor, cel al CJ Harghita, Borboly Csaba, şi al CJ Mureş, Lokodi Edita Emoke, au depus, ieri, jurământul pentru obţinerea cetăţeniei ungare, informează Mediafax. „Am un sentiment înălţător acum după ce am obţinut cetăţenia maghiară. Pentru noi, ea este deosebit de importantă şi aceeaşi lege care dă posibilitatea românilor din Basarabia şi din Moldova să obţină cetăţenia română ne asigură şi nouă, maghiarilor din România, modalitatea de a fi şi din punct de vedere juridic apartenenţi la aceeaşi naţiune", a declarat Borboly Csaba, preşedintele CJ Harghita.

Bucuria secuilor

Păpuşa care îl reprezenta pe Avram Iancu Foto: Csibi Barna

La rândul său, preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor, a declarat că obţinerea cetăţeniei ungare a rezolvat, din punctul său de vedere, doar „formalităţile", pentru că secuii au fost şi sunt parte a naţiunii maghiare, care îşi doresc să trăiască şi să muncească în Ţinutul Secuiesc autonom. „E o bucurie pentru mine să am cetăţenia ungară. Obţinerea ei este şi un semnal către toţi secuii din Ţinutul Secuiesc, că noi trăim cu faţa spre Budapesta, aşa cum trăim de 90 de ani încoace. Noi vrem să muncim şi să trăim în continuare în Ţinutul Secuiesc", a afirmat Tamas Sandor.

AVANTAJ: VIZA DE AMERICA

Potrivit preşedintelui Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale din România, Horvath Istvan, cetăţenia are o însemnătate simbolică. „Este vorba de unificarea maghiarilor de pretutindeni, fără modificarea graniţelor", a explicat acesta. Dubla cetăţenie are însă şi un avantaj imediat, întrucât aceştia nu mai au nevoie de vize pentru a călători în SUA.

Românii din Ungaria, lăsaţi fără drepturi

Ernö Kállai, comisarul pentru minorităţi al Ungariei, susţine că proiectul noii Constituţii a Ungariei nu legiferează drepturile minorităţilor. În cadrul unei conferinţe de presă de la Budapesta, citată de agenţia MTI, Kállai a afirmat că proiectul elimină o serie de drepturi dobândite şi, în loc să stimuleze viaţa comunităţilor minoritare şi să le extindă drepturile, le obligă să dea înapoi cu 20 de ani. „Este de neacceptat faptul că noua constituţie apără limba maghiară şi cea a surdomuţilor, iar limbile minorităţilor sunt doar respectate", a declarat comisarul pentru minorităţi.Cele 13 minorităţi de pe teritoriul Ungariei reprezintă 10 la sută din populaţia ţării. Eva Galamboş

Toleranţă la Dej


Monumentul maghiar se află în curtea unor români Foto: Monika Krajnik

Strada Ţibleşului din Dej s-a umplut ieri de localnici - români şi unguri - pentru a sărbători Ziua Maghiarilor de Pretutindeni. Comemorarea a avut loc în grădina familiei Păltineanu. Ceremonia anuală de 15 martie de la Dej are loc pe terasa familiei Păltineanu pentru simplul motiv că în curtea acestei familii se află monumentul ridicat în memoria unor eroi locali ai Revoluţiei maghiare de la 1848-1849.

De altfel, anul acesta, familia Păltineanu a primit o diplomă şi o medalie din partea Asociaţiei „Revoluţia 1848-1849" din Komarom, Ungaria. Preşedintele asociaţiei, Nagy Peter, le-a mulţumit astfel pentru faptul că au grijă de monument de peste 30 de ani. „Vreau să vă asigur că sunteţi oricând bine primiţi la noi în curte. Sărbătoarea dumneavoastră a devenit deja şi sărbătoarea noastră, chiar dacă suntem români", a spus proprietara grădinii unde se află monumentul. Spre deosebire de majoritatea oraşelor unde au loc comemorări de 15 martie, la Dej a fost arborat atât drapelul Ungariei, cât şi cel al României şi al Uniunii Europene. Aproximativ 50 dintre cei 300 de participanţi au fost români şi nu unguri. „Este firesc să sărbătorim alături de maghiarii din Dej. Bunăoară, şi ei sunt alături de noi în fiecare an, de 1 Decembrie", a declarat şi primarul de Dej, Costan Morar.

Unitate

Concluzia zilei de ieri a fost trasă însă de Nagy Peter. „Ziua aceasta a fost o lecţie pentru mine: maghiarii, chiar şi românii din Dej, sunt mai uniţi şi mai toleranţi decât ceea ce este la noi, în Ungaria", a spus acesta. La ultimul recensământ, în Dej au fost înregistraţi în jur de 5.500 de etnici maghiari, la o populaţie totală de aproape 40.000 de locuitori. ; Monika Krajnik, Răzvan Căucean

“În perioada decembrie 1948 - februarie 1949, la sugestia lui Avram Iancu, a fost măcelărită populaţia de femei şi de copii. Pentru toate aceste crime a plătit Avram Iancu astăzi."
Csibi Barna şeful Asociaţiei „Garda Secuiască“


citeste totul despre: