Ovidiu Savu, istoricul care ne deschide porţile trecutului

Ovidiu Savu, istoricul care ne deschide porţile trecutului

Ovidiu se îmbracă în costum de epocă la ocazii speciale

Ovidiu Savu scoate din joben elemente din istoria Braşovului şi nu numai. De un deceniu, istoricul îi întâmpină pe turişti la Muzeul „Casa Mureşenilor".

Ştiri pe aceeaşi temă

Pasiunea lui Ovidiu pentru istorie a prins aripi încă de la primele lecţii din clasele primare. „M-am îndrăgostit de istorie prin clasa a IV-a. Ceea ce m-a influenţat a fost şi faptul că mi-am petrecut copilăria la Blaj, un oraş plin de istorie.

Acolo am prins drag de istorie şi literatură. Îmi amintesc că vedeam crucea lui Avram Iancu din grădina casei bunicilor",  spune Ovidiu.

Prima dragostea a muzeografului a fost, însă, arheologia, de care este fascinat şi astăzi. „Voiam să mă fac actor sau să dau la Litere, dar s-a întâmplat un lucru foarte important. Pe la 18 sau 19 ani am descoperit şantierul arheologic.

Am fost la săpăturile organizare de dr. Florea Costea, de la Cetatea Dacică Racoş-Augustin. Am făcut foarte greu trecerea de la istoria veche la cea modernă şi contemporană de la muzeu. Dacă la început făceam mişto de «şoarecii de bibliotecă», am ajuns şi eu unul dintre ei", spune, amuzat, Ovidiu.

Virusat de arheologie

La început, Ovidiu a fost, pentru o scurtă perioadă de timp, profesor suplinitor de istorie al Liceul Teoretic „Petru Rareş" din Feldioara. După ce a terminat Facultatea de Istorie din Sibiu s-a angajat la muzeu, unde este şeful Secţiei de Istorie.

De la săpături arheologice am trecut la cercetări documentare, programe de educaţie muzeală, ghidaje, chiar şi relaţii publice. Paticip, atunci când mi se iveşte ocazia, la cercetări arheologice.

Pentru mine sunt ca un virus. E o muncă grea, fizică, dar pot să spun că prima mare satisfacţie a avut-o la descoperierea unei căţui dacice, adică o cană, şi a unei brăţări din bronz", spune, nostalgic, Ovidiu.   

Perpetuează istoria Braşovului

Ovidiu a realizat zece expoziţii personale în ţară şi în stăinătate. Anul trecut a participat la festivalul-târg de la Nurnberg, cu expoziţia „Braşovul de altădată".

De asemenea, istoricul este pasionat şi de instumentele de muzică mecanică, pe care le-a adunat într-o exoziţie la Festivalul de Muzică Mecanică de la Iaşi.

Expoziţia la care ţin cel mai mult este «Copiii şi copilăria, la 1900», pe care am dedicat-o, anul trecut, fetiţei mele, nenăscute", a spus Ovidiu.

Ultima expoziţie realizată de muzeograf, „Decembrie '89 - După 20 de ani", poate fi vizitată încă la Muzeul „Casa Mureşenilor".

La fiecare sărbătoare a Braşovului, Ovidiu îmbracă redingota şi îşi pune jobenul, pentru că, spune el, aşa face reclamă muzeului şi Braşovului.

Turiştii se înghesuie să facă poze cu mine, iar eu le povestesc istoria Braşovului", a încheiat Ovidiu.

Întrebări şi răspunsuri

Unde te simţi mai bine, la muzeu sau la catedră?

La muzeu, dar mi se face, câteodată, dor de relaţia cu elevii, cu toate că eu lucrez în fiecare zi cu ei. Eu şi colegii mei organizăm programe de educaţie muzeală, care completează informaţiile de la şcoală. În acest fel îi ajutăm să descopere istoria Braşovului, scrisă şi spusă altfel.

Câţi vizitatori are Muzeul Casa Mureşenilor pe an?

Anul trecut am avut 5.709 vizitatori plătitori, dar avem şi circa 8.000-9.000 de vizitatori la evenimentul „Ceaiul de la ora 5" şi la alte manifestări gratuite. Pentru o casă memorială este foarte bine, dar noi vrem să avem cât mai mulţi vizitatori. Aceasta este misiunea de bază a unui muzeu.

Ce-i place

Îmi plac pescuitul, lectura şi îmi place să fac acte de voluntariat. Am sprijinit centrele de plasament pentru copii, căminele pentru bătrâni şi fac parte din Ordinul de Malta, o organizaţie europeană pentru întrajutorarea tinerilor şi bătrânilor.

Îmi place să mă implic şi să ajut oamenii săraci şi suferinzi cu tot ceea ce pot. Nu suport să văd durere şi foamete.

Ce nu-i place

Nu-mi plac minciuna, aroganţa, nesimţirea şi tupeul multora dintre români. Nu-mi place traficul rutier din ţara noastră. Este mai sigur să te plimbi în pădure, unde rişti să te întâlneşti cu ursul, decât să mergi cu maşina prin România.

Nu-mi plac nici cei care nu respectă normele de protejare a patrimoniului mobil şi imobil şi mă refer aici la modificările din centrul istoric.

PROFIL

NĂSCUT: 23 mai 1974, Braşov

STUDII: Masterul „Elite politice româneşti", Sibiu

FAMILIE: căsătorit, o fetiţă

Pentru ultimele noutăţi din Braşov, click pe poza de mai jos

citeste totul despre: