Braşov: Ionel Miron ştie toate secretele albinelor
0
De 26 de ani, bărbatul se ocupă de albine şi de mierea dulce pe care acestea o dau. Marea sa pasiune l-a determinat să meargă mai departe, chiar dacă cunoaşte pe propria piele că meseria de apicultor este foarte grea.
Profil
NĂSCUT: 22 martie 1957, Com. Vulturu, Vrancea
FAMILIE: căsătorit, o fată şi un băiat
STUDII: Liceul de Industrie Alimentară, Prejmer
OCUPAŢIE: apicultor
Pasiunea pentru albine o are încă din copilărie. „Eram în clasa I şi priveam, de fiecare dată, fascinat un vecin care avea albine. Vedeam cum prindea roiul şi cum avea grijă de ele”, povesteşte apicultor. Încă de atunci, în inima bărbatului a rămas vie dragostea pentru micile vieţuitoare. „Mi-au plăcut foarte mult albinele şi meseria de apicultor. Am transformat acest hobby într-o afacere şi nu regret nicio clipă că am făcut acest pas”, mărturiseşte Ionel Miron.
Din 1982 s-a apucat de apicultură
În 1972, a venit la fratelel lui în Braşov. Trei ani mai târziu s-a angajat la S.C. Rulmentul S.A. unde a lucrat ca frezor, până în 1999. Întâmplare a fost ca şi la servici să fie înconjurat de „stupari”. „Aveam doi colegi care erau apicultori şi asta a făcut ca pasiunea pentru acest domeniu să reînvie. Am făcut un curs de profil şi din 1982 am început să şi practic această meserie. La început am avut doar trei familii de albine. În timp, am amenajat o stupină, iar albinele mi s-au înmulţit. Din 1999, de când am intrar în şomaj, m-am ocupat doar de albine”, mărturiseşte bărbatul.
A luat-o de la zero
Chiar dacă la început se descurca mai greu, se bucura că a continuat şi că face exact ceea ce-i place. „Pe vremea comunismului aveam mijloace de transport închiriate şi mă descurcam mai greu. Acum am reuşit să îmi iau o Rabă, cu condiţii de dormit, cu care circul prin toată ţara. Ca să te poţi deplasa foarte repede dintr-un loc în altul, ca să-ţi salvezi albinele, trebuie să ai o maşină foarte bună, care să nu te lase vreodată în pană”, spune apicultorul.
Apicultura este o loterie
Pentru ca mierea să iasă foarte bună, bărbatul se deplasează prin diverse zone ale ţării în căutarea florilor ce urmează a fi polenizate. Astfel, în perioada aprilie-august, Ionel Miron este foarte ocupat şi umblă cu rulota pentru a găsi zone cu flori. „E o muncă foarte grea. Trebuie să mă deplasez destul des şi trebuie să am mare grijă ca albinele să nu fie deranjate. Caut cele mai bune zone cu flori şi asta necesită foarte mult timp”, declară bărbatul. Florile pe care albinele lui Ionel Miron le polenizează sunt floarea soarelui, rapiţa, salcâmul sau teiul.
Clima şi insecticidele sunt cele care schimbă soarta albinelor. Ploile torenţiale, căldura foarte mare, dar şi diversele insecticide cu care sunt stropite florile sunt dăunătoare albinelor. „În meseria de apicultor este ca la loterie. Dacă ai noroc câştigi sau poţi pierde”, mărturiseşte bărbatul.
Meserie grea
Ionel Miron recunoaşte că meseria de apicultor este una foarte grea. Susţine că a reuşit să reziste atâta timp datorită perseverenţei şi ambiţiei ce îl caracterizează. „Nu oricine poate face aşa ceva. Mulţi se sperie de la o singură înţepătură de albină, iar alţii nu au atâta răbdare”, spune bărbatul.
În prezent, bărbatul are în grijă 100 de familii de albine. „În general, o familie este alcătuită din 60 de mii de albine şi de aceea este foarte mult de muncă”, spune apicultorul.
Întrebări şi răspunsuri
Cum vă merge afacerea?
I. M. E mai greu în perioada asta. Nu prea mai avem locuri în care să mergem cu albinele. Sunt mulţi fermieri care au soiuri care se autopolenizează şi nu îşi mai doresc polenizarea de la albine.
Copiii dumneavoastră au preluat pasiunea pentru această meserie?
I.M. Copii mă ajută ori de câte ori am nevoie, însă ei s-au pregătit în alte domenii şi nu doresc să se facă apicultori.
Există o perioadă a anului în care nu aveţi atât de mult de muncă?
I.M. Da, iarna este mult mai lejer. Atunci nu trebuie să mai alerg peste tot ca să găsesc zone cu flori ci trebuie să am grijă ca albinele să fie în siguranţă.
Ce-i place
„Îmi plac foarte mult să pescuiesc. Din păcate, nu am mai făcut de mult timp acest lucru. Mergeam înainte şi pescuiam pe malul Siretului, al Putnei şi mă relaxam de fiecare dată”, susţine bărbatul.
Ce nu-i place
„Nu-mi place că timpul trece mult prea repede. Întotdeauna ar mai trebui să fac ceva şi nu îmi mai ajunge timpul”, declară Ionel Miron.
Se încarcă comentariile...
