Brăila: Fără păduri, ne paşte deşertificarea

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Brăila: Fără păduri, ne paşte deşertificarea
Brăila: Fără păduri, ne paşte deşertificarea

Specialiştii spun că Bărăganul este cel mai expus la secetă şi că există, deja, pericolul deşertificării Doar 4,7 % din suprafaţa judeţului Brăila este acoperită cu arbori, în condiţiile în care, în urmă cu 200 de ani, pădurile acopereau 80 % din suprafaţa României.

Specialiştii atrag atenţia în legătură cu dezastrul care ne paşte, dat fiind faptul că, din 2006 încoace, seceta persistă, iar Bărăganul s-ar putea transforma într-un deşert.

Aflat la Brăila, la cel de-al patrulea Forum al Grupului de Iniţiativă Ecologică şi Dezvoltare Durabilă (GIEDD), Gheorghe Duţă, subsecretar de stat în Ministerul Agriculturii a nominalizat Brăila printre ultimele judeţe în ceea ce priveşte suprafaţă împădurită. Mai rău decât Brăila stă doar Călăraşiul.

„România a devenit un gater uriaş”

„ Temperaturile cresc, au fost ani deosebit de secetoşi. Ar trebui ca, în fiecare an, să împădurim câte 600.000 de hectare, până în 2012, ca să evităm degradarea terenurilor.”, a spus Duţă.
Prezent la manifestare, Alteţa Sa Regală Michael de Laufenburg, din Franţa - membru al familiei regale a României -, a atras atenţia asupra dezastrelor care ne pândesc, din cauza tăierilor abuzive de arbori:„România a devenit un uriaş gater”.

„Situaţia cea mai gravă este la câmpie. Călăraşiul are numai 3 % păduri, Brăila, mai puţin de 5 %. Cele mai expuse la secetă sunt Dobrogea, Sudul Câmpiei Române, Podişul Moldovei şi, mai ales, Bărăganul. Cândva, aveam secetă o dată la 50 de ani. Acum, seceta persistă de trei ani”, a spus prof. Univ. Marian Ianculescu, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” din Bucureşti.

Potrivit specialiştilor, singura cale de a scăpa de secetă şi deşertificare este aceea a împăduririlor. 47 % din teritoriul arabil al României este reprezentat de terenurile degradate. Transformarea Bărăganului, cândva „grânarul României”, în loc arid, fără vegetaţie, este o certitudine. Până la transformarea lui în deşert nu mai e decât un pas.

„Grămezile de nisip blocau şoseaua”

„În primăvară, făceam naveta la Ulmu, unde predam istoria. Dincolo de Zăvoaia, pe şosea, se formaseră dune de nisip, la fel ca în deşert. Grămezile de nisip erau atât de mari, că blocaseră jumătate din şosea, circulau maşinile pe o singură bandă. A doua zi, au dat nisipul la o parte, cu lopeţile, ca să se poată circula”, ne-a spus Vasile I., cadru didactic.    


 

Brăila



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite