VIDEO Unic în România: Teatrul Nescris din Şanţ a devenit marcă înregistrată

Actorii joacă după un scenariu nescris FOTO: Adevărul

O trupă de teatru în care actorii sunt simpli ţărani, scenariul nu e scris, iar replicile nu se învaţă pe de rost continuă o tradiţie de mai bine de 100 de ani în comuna Şanţ din Bistriţa-Năsăud. Se ştie că Teatrul Nescris a existat în această comună cel puţin din 1912 şi continuă şi în ziua de azi, când a devenit deja marcă înregistrată a comunei Şanţ.

Într-o comună pitorească de la poalele Rodnei  o mână de oameni ai satului se întâlnesc şi joacă piese de teatru  fără regizor, fără scenarii scrise şi fără a învăţa replicile pe de rost. Au moştenit piesele din generaţie în generaţie şi le-au adaptat vremurilor noastre.

Teatrul Nescris, cum i-a rămas denumirea, se spune că a existat în comuna Şanţ încă din 1912 sau poate chiar mai devreme. Sociologul şi istoricul român Dimitrie Gusti  a descoperit  la Şanţ o trupă de teatru rural în 1935, când aceasta era animată de un sătean, Constantin Iugan. Acesta a dus teatrul mai departe şi a predat ştafeta celor care formează azi trupa de Teatru Nescris „Constantin Iugan", devenit marcă înregistrată a comunei Şanţ.

Cei mai vechi actori ai trupei care mai sunt în viaţă sunt Constantin Ieronim şi soţia sa, care activează în trupă din 1972. O mare parte din cei care formau trupa de teatru la începutul anilor ´70 nu mai sunt în viaţă, dar aceştia sunt înlocuiţi tot timpul de alţi săteni, majoritatea fiind oameni în vârstă. Constantin Ieronim, sufletul trupei, ţine socoteala tuturor medaliilor şi trofeelor pe care Teatrul nescris le-a cucerit de-a lungul timpului umblând prin ţară, pe la festivalurile de satiră şi umor.

„Pe vremuri lucram la mină şi lipseam de la lucru ca să joc în trupa de teatru. Teatrul acesta e ceva în care am pus suflet.  În 40 de ani de activitate am luat toate medaliile de aur, la fiecare ediţie din «Cântarea României» şi multe alte trofee la festivaluri de satiră şi umor de ţară", spune badea Ieronim.

Teatrul nescris, unic în România

Teatrul Nescris din Şanţ este cea mai veche formă de teatru comunitar şi este unic în România. Piesele de teatru sunt inspirate de poveştile adevărate din lumea satului şi au fost perpetuate de la o generaţie la alta fără a fi fost scrise undeva.

„Sunt lucruri adevărate care se întâmplă la noi în sat sau poate în toată lumea asta: cu bătrâna cu trei copii care le-a dat averea şi a rămas pe drumuri, cu femeia care îşi bate joc de bărbat, când e bărbatul acasă e tot bolnavă, şi când e plecat se întâlneşte cu altul... Sunt piese de pe vremea bătrânului Constantin Iugan", povesteşte badea Ieronim.

Piese precum Bătrâna îşi împarte averea, Şcolăriţa, Fermierii, Claca ş.a. sunt reluate de pe vremea lui Constantin Iugan şi adaptate  realităţilor actuale din mediul rural, unde modernitatea se infiltrează tot mai mult şi schimbă mersul lucrurilor: şcolăriţele îşi taie părul şi vor să devină „doamne", ţărăncile care vând marfa în piaţă sunt amendate de Protecţia Consumatorului, fermierii încearcă să păcălească sistemul pentru a obţine finanţări europene etc.  Sunt piese pe care actorii le pun în scenă iar şi iar, dar niciodată identic. Mesajul şi morala rămân aceleaşi, însă actorii improvizează continuu şi niciodată n-au nevoie de înveţe replicile pe de rost pentru a se pune în pielea personajului.

Au umorul în sânge

Constantin Ieronim subliniază că piesele lor nu sunt menite doar să stârnească râsul, ci au şi un rol moralizator. „Asta e ceva educativ, nu numa de râs. Ceva de râs poate să facă oricine, dar noi vrem ca oamenii să aibă ceva de învăţat de aici", spune badea Ieronim. Acesta povesteşte că nu de puţine ori piesele lor au stârnit râsete, dar şi indignare şi mânie în rândul spectatorilor care s-au simţit vizaţi de poveştile moralizatare puse în scenă de trupa de Teatru Nescris. Dar cea mai mare satisfacţie a acestor actori amatori este când oamenii de prin locurile prin care trec cu piesele lor de teatru spun : „Exact aşa ca în piesa voastră s-a întâmplat şi la noi în sat!".

Trupa de Teatru Nescris „Constantin Iugan" a apărut în numeroase spectacole în ţară şi în Capitală, a avut apariţii televizate la diverse emisiuni folclorice şi chiar o colaborare strânsă cu artistul de muzică populară arhaică, Grigore Leşe.

Dacă stai de vorbă cu oamenii care formează această trupă de teatru nescris, îţi dai seama cum reuşesc să impreovizeze cu atâta succes orice spectacol: înzestraţi cu un simţ al umorului ieşit din comun şi cu o incredibilă spontaneitate, actorii parcă îşi continuă rolurile şi după ce ies de pe scenă. Aceştia povestesc întrei ei şi istorisesc „păţaniile" lor de pe unde au umblat prin ţară, stârnind râsul celor care îi ascultă.

Lelea Sabina, cea mai vârstnică „actriţă" a Teatrului Nescris povesteşte cum îi făcea să râdă pe oamenii din capitală, când mergea în pe scările rulante din mall, atentă să nu-şi agaţe opincile sau când a vizitat teatrul Ion Luca Caragiale şi se dădea pe pardoseaua lucioasă, ca pe gheaţă, în timp ce ghidul le explica cine sunt „domnii" din tablourile de pe pereţi. Umorul sănătos este în felul lor de a fi şi nu au nevoie să înveţe niciun scenariu şi nicio replică pentru a face spectacol.

Teatrul Nescris „Constantin Iugan", marcă înregistrată

Micile conflicte şi neînţelegeri se strecoară, însă, nu numai între personajele satului pe care le interpretează actorii Teatrului Nescris, ci şi între ei înşişi. În vara acestui an două dintre actriţe au părăsit trupa de teatru , formând o a doua trupă de acest gen în şanţ, Trupa de Teatru Nescris „Dor Someşan". Noua trupă care a furat meseria de la formaţia deja consacrată s-a perindat în vara acestui an pe la festivalurile de satiră şi umor, dându-se drept trupa autentică de Teatru Nescris şi folosind la început chiar denumirea de „Constantin Iugan".

Constantin Ieronim s-a arătat dezamăgit de acest lucru, mai ales că noua trupă „intercepta" invitaţiile oficiale pe care obişnuia să le primească anual trupa de Teatru Nescris „Constantin Iugan" şi se prezenta la festivaluri în locul ei. „Ne-au confiscat Teatrul Nescris şi pe mine m-au scos din ring", spune badea Ieronim. Pentru a pune capăt confuziilor, Primăria Şanţ a înregistrat marca Teatrul Nescris „Constantin Iugan" la OSSIM. Astfel noua trupă s-a văzut nevoită de adopte o altă denumire, iar adevărata trupă rămâne un brand al comunităţii din care face parte.