FOTO VIDEO Cum se vede Înstruţatul Boului, o „coridă” românească veche de mii de ani, în era Facebook
0
De Rusalii în mai multe sate din Bistriţa-Năsăud încă se mai sărbătoreşte Înstruţatul Boului, un obicei agrar ce seamănă cu celebrele „fieste” cu boi de pe străzile din Spania. Dacă acum sute de ani participanţii erau îmbrăcaţi în straie populare, acum boul nu mai e bou, ci e vacă, iar obiceiul se imortalizează de pe margine cu telefonul mobil.
În Căianu Mic, la doi paşi de oraşul Beclean s-a sărbătorit luni, în a doua zi de Rusalii, Înstruţatul Boului, unul dintre cele mai vechi obiceiuri agrare din Transilvania. Căianu Mic se numără printre puţinele localităţi din Transilvania unde acest obicei încă se mai păstrează şi, mai mult, reuşeşte să adune fiii satului din întreg judeţului şi chiar şi de peste hotare.
Acţiunea începe după ora 12:00, după ce oamenii ies de la biserică. Boul este împodobit cu pături şi ştergare tradiţionale şi are pe cap o cruce din lemn decorată cu flori sălbatice, în special trandafiri sălbatici.
Boul este purtat prin întreg satul de către fete şi băieţi în straie populare. Aceştia sunt însoţiţi şi de câţiva ceteraşi, dar şi de mai mulţi tineri costumaţi în draci care-i sperie pe cei care încă privesc de pe margine cu fascinaţie acest obicei cu rădăcini păgâne. Întreg alaiul este condus de câţiva draci călare.
Alaiul are nevoie de mai bine de o ore să parcurgă cei doi-trei kilometri până în centrul comunei, asta pentru că la fiecare 400-500 de sute de metri grupul se opreşte şi organizează ad-hoc câte o horă chiar în mijlocul drumului.
Potrivit etnologului şi cântăreţului de muzică populară Alexandru Pugna, care este şi el fiul al comunei Căianu Mic, acest obicei are rădăcini precreştine şi se practică încă din perioada ocupaţiei romane, fiind închinat zeiţei Cibele, a fertilităţii pământului şi înfloririi trandafirului sălbatic, motiv pentru care crucea de pe capul boului conţine şi aceste tipuri de flori.
„Astăzi are conotaţii creştine, deoarece cununa de flori ce o aduce în coarnele sale „boul înstruţat” are forma Sfintei Cruci şi va fi aşezată pentru un an de zile pe acoperiţul şurii celui mai mare gospodar al satului, ca un semn de recunoaştere din partea comunităţii”, explică Alexandru Pugna.
Primăria este cel mai bun gospodar, iar boul nu mai e ce-a fost odată...
Practic boul bate uliţele satului până la casa celui mai bun gospodar din acel an, care este stabilit ţinându-se cont de hărnicie şi de cât a semănat în primăvara cu pricina. Prin dăruirea unei cruci pline cu flori care este şi sfinţită de preotul din sat, comunitatea îşi arată admiraţia şi recunoştinţa pentru cel mai bun gospodar din anul respectiv.
Astăzi, „cel mai bun gospodar” este Primăria Căianu Mic, unde se sfinţeşte crucea şi se aruncă cu grâu peste participanţi în semn de belşug. Tot pe acoperişul Primăriei se odihneşte şi crucea cu flori an de an.
Aceasta nu este singura „abatere” de la tradiţie. Nici boul nu mai e ce-a fost odată. Având în vedere faptul că în Căianu Mic nu mai vezi picior de bou, an de an organizatorii acestui obicei au fost nevoiţi să aducă animalele de prin sate vecine. Anul acesta nu s-a mai făcut nici acest efort, o vacă ţinându-i locul boului.
Crucea cu flori se odihneşte de câţiva ani pe acoperişul primăriei şi nu pe casa celui mai gospodar din comună
De asemenea, de câţiva ani buni, hainele tradiţionale mai pot fi întâlnite doar la cei care formează alaiul. De pe margine, tinerii îmbrăcaţi în haine moderne imortalizează fascinantul obicei cu ajutorul telefoanelor mobile. Unii chiar au ales să însoţească alaiul şi să filmeze întreg momentul cu tabletele şi telefoanele mobile.
„În fiecare de an de Rusalii se ţine acest obicei. Este un obicei pe care l-am prins de copilă. Tinerii îmbrăcaţi în draci şi în haine populare joacă pe drum. Nu ştiu ce înseamnă, îi un obicei”, ne explică Sofia Mizgan, o tanti de peste 70 de ani, care şi-a adus şi nepoţica de nici doi ani să urmărească vaca deghizată în bou. Din păcate majoritatea celor care urmăresc spectacolul de pe margine nu ştiu ce semnificaţie are crucea cu flori şi de ce se aruncă pe acoperişul primăriei.
Îl întrebăm pe domnul Ioan Retegan de ce se apelează la o vacă şi nu la un bou, cum cere tradiţia, iar el ne explică cu sinceritate: „Păi eu nu am văzut un bou de an de zile, nimeni nu mai creşte pe aici boi. De unde să se aducă boi? Las` că-i bună şi o vacă, ne prefacem că-i bou”.
Japonezul care a bătut mii de kilometri să imortalizeze vaca deghizată în bou
În mulţime iese în evidenţă un japonez. Este vorba despre Noryo de 45 de ani, care de mai bine de 14 ani studiază obiceiurile româneşti. În fiecare an petrece cel puţin patru luni în România, unde imortalizează şi filmează obiceiurile tradiţionale din întreaga ţară.
Despre Înstruţatul Boului spune că este unul dintre cele mai importante obiceiuri din Transilvania, fiind fascinat şi acum de întreg spectacolul, deşi a asistat la această sărbătoare şi anul trecut în localitatea Figa din apropiere.
În cei 14 ani de când bate uliţele din România, japonezul a reuşit să înveţe la nivel conversaţional şi limba română. Alături de obiceiurile tradiţionale, japonezul a aflat una alta şi despre cele alimentare, fiind deranjat în nenumărate rânduri din documentarea acestei tradiţii de cetăţeni înveseliţi bine de aburii alcoolului.
La Figa boul joacă rolul bărbatului după care fuge femeia ce vrea să se mărite
Înstruţatul Boului se sărbătoreşte şi în localitatea Figa, însă în prima zi de Rusalii. Semnificaţiile sunt niţel diferite în acest caz. Boul, care este şi el adus din alte sate special pentru această sărbătoare, este gonit de tineri şi urmărit de fetele tinere de măritat.
Potrivit tradiţiei, fetele care reuşesc să atingă boul se vor mărita în anul cu pricina. Şi în cazul acestui obicei tinerele care iau parte la spectacol o fac mai mult demonstrativ, susţinând că încă nu vor să se mărite, dar participă de dragul tradiţiei.
Vă mai recomandăm:
Clopurile cu pană de păun şi costumele vechi şi de un secol au făcut spectacol la Năsăud, în cadrul unui obicei de pe vremea lui Rebreanu şi Coşbuc
Oraşul Năsăud s-a transformat într-un adevărat spectacol al tradiţiilor duminică dimineaţa. În jur de 1000 de elevi şi tineri îmbrăcaţi în straie populare au defilat pe străzile Oraşului Academicienilor, ducând astfel mai departe o tradiţie veche de aproape 140 de ani.
De peste cinci secole, în ajun de Bobotează, zeci de localnici din satul Chintelnic ies în stradă costumaţi în draci, vârcolaci şi vrăjitoare pentru a alunga spiritele rele. În loc să-i alunge, sătenii îi primesc pe costumaţii gălăgioşi cu prăjituri şi băuturi alcoolice.
Se încarcă comentariile...
