Cum folosesc ambulanţa pe post de taxi cerşetorii din Bistriţa: „Ajunşi la spital, refuză internarea şi-şi văd de drum“
0Sute de asistaţi social sau cerşetori din judeţul Bistriţa-Năsăud solicită salvarea simulând afecţiuni inexistente pentru a se deplasa rapid, la orice oră, către oraşul reşedinţă de judeţ.
Angajaţi ai sistemului de sănătate publică din Bistriţa reclamă o practică scandaloasă prin care cerşetori şi asistaţi social se folosesc de Ambulanţă pentru a se deplasa gratuit pe distanţe mari.
„Sunt persoane, în special din comunităţile mari de romi din judeţ, care apelează la Ambulanţă doar pentru a ajunge în municipiu gratuit. Ajunşi la spital, aceştia refuză internarea şi îşi văd mai departe de drum, de obicei spre locurile unde cerşesc“, explică un angajat în sistemul de sănătate, sub protecţia anonimatului.
Potrivit acestuia, ambulanţierii bistriţeni se confruntă cu situaţii de tipul celei descrise mai sus de mai mulţi ani, dar cazurile s-au înmulţit alarmant în ultima perioadă. Asistaţii social, cei care, de altfel, nu alimentează bugetul asigurărilor medicale, au prins o slăbiciune a sistemului de care profită din plin. Cele mai multe apeluri care se dovedesc false în final vin din zona localităţilor bistriţene Teaca (n.r. - 32 de kilometri distanţă de Bistriţa), Sărata (aflată la 10 kilometri) sau din Viişoara, un sat-cartier al oraşului municipiu de judeţ unde au fost construite mai multe blocuri cu locuinţe sociale.
Practic, bolnavii închipuiţi care apelează Ambulanţa ajung rapid şi la orice oră doresc în oraşul Bistriţa. Ştiu că dacă solicită Ambulanţa şi spun la telefon că au anumite probleme de sănătate nu li se poate refuza transportul.
„70% dintre aceste cazuri s-ar putea rezolva cu o vizită la medicul de familie sau la farmacie. Problema este că multe din aceste persoane nu au medic de familie, aşa că profită de medicii de la Unitatea de Primiri Urgenţe pentru tratament. Alţii ştiu că au probleme şi profită de analizele gratuite şi realizate în timp util la spital, în loc să aştepte o lună pe liste pentru a le face la un laborator specializat“, completează angajatul, sub anonimat.
Potrivit sursei consultate de „Adevărul“, un incident în care Ambulanţa să fie folosită pe post de taxi are loc în medie o dată la două zile. Paguba cauzată sistemului este greu de estimat. În calcul, intră combustibilul, salariul şoferului şi al medicului, precum şi tratamentul de care au parte persoanele în cauză.
Conform bilanţului pe anul 2015 realizat de SAJ Bistriţa-Năsăud, în care nu sunt incluse şi cazurile de genul acesta, comuna din care vin cele mai multe solicitări este Teaca. În total, în 2015, au fost transportate spre oraş 2.623 de persoane. În această localitate se află o comunitate importantă de romi şi asistaţi social.
Ambulanţa, solicitată pentru o durere de măsea sau de cap
Deşi pare greu de crezut, unii sună la ambulanţă pentru că nu ştiu cum să-şi liniştească copiii sugari, îi doare măseaua şi nu au calmante sau au migrene. Chiar dacă aceste probleme se pot rezolva cu o vizită la farmacie, echipajele sunt nevoite să transporte persoanele în cauză la spital.
„Este real faptul că uneori sunt sub sau supralicitate unele situaţii, unele acuze, de către solicitantul de la capătul firului, dar este aproape imposibil stabilirea cu exactitate de către opratorul aflat de serviciu dacă acel solicitant distorsionează sau nu adevărul, oricât de bine pregătit profesional ar fi acel operator aflat în serviciu. O durere de măsea banală, de exemplu, poate însemna neglijarea unei carii, dar poate fi dată şi de o iradiere a unei afecţiuni cardiace în unghiul mandibular“, a precizat, pentru „Adevărul“, Annabella Muszi, managerul general al SAJ Bistriţa-Năsăud.
Oficialul SAJ recunoaşte că sunt cazuri când, după finalizarea evaluării şi investigării pacientului, se poate spune că pacientul a abuzat de sistem şi că solicitarea era doar parţial conformă cu cele sesizate.
„Atât timp cât acel pacient afirmă că se simte rău şi susţine că are nevoie de ajutor medical, obligaţia unităţii este de a furniza ajutor medical fără discriminare, la nivelul de competenţă profesională pentru care echipajul de intervenţie în cauză este abilitat“, completează Annabella Muzsi.
Se pare că Serviciul de Ambulanţă Judeţean nu a găsit o metodă pentru a stopa aceste practici. Nu la fel s-a întâmplat şi la ISU, care a sesizat poliţia în cazul alertelor false.
„În anul 2015 am avut 187 de situaţii deplasări fără intervenţie, alerte false sau în care echipajele ISU Bistriţa au fost întoarse din drum. În cazul alertelor false, ISU Bistriţa a notificat organele abilitate (n.r. IPJ BN) pentru a face demersurile de identificare şi sancţionare a celor care au apelat nejustificat numărul de urgenţă 112”, a precizat purtătorul de cuvânt al ISU Marius Rus, pentru Adevărul.
Se încarcă comentariile...
