Curiozităţi la târgul meşterilor populari din Baia Mare: ce înseamnă nodul dacic sau nodul dracului
0
Ii, zgărdane, clopuri de paie, opinci, sticle ornamentale, alături de săpunuri naturale ori miere, prăjituri sau cârnaţi de casă. Toate acestea se găsesc la Târgul meşterilor populari şi al produselor tradiţionale care s-a deschis azi, în Baia Mare. Evenimentul are loc în cadrul manifestărilor Festivalului Castanelor, care a început luni.
Aproape 100 de producători şi expozanţi s-au întâlnit, azi, în centrul vechi din Baia Mare, unde şi-au expus produsele în cadrul târgului cu specific tradiţional. Pentru pofticioşi, expozanţii au adus produse din carne de porc, cârnaţi, şuncă, slăninuţă , dar nu au lipsit prăjiturile de casă sau pâinea pe vatră.
Meşterii populari, însă, au atras zeci de curioşi cu produsele lor ornamentale. A fost cazul lui Dorel Deac din Cavnic, care realizează sticle ornamentale, cu miniaturi confecţionate din lemn în interior. În sticlele astfel ornate se toarnă ţuică.
Sticlele cu ornamente au reuşit să atragă o mulţime de curioşi. Nu oricând poţi să vezi o mică instalaţie din lemn ce imită o fântână cu cumpănă, o scară ori o moară, în miniatură, într-o sticlă de un litru. Fascinanta meserie l-a făcut, însă, pe om celebru în Cavnic, şi nu numai. De şase ani, de când s-a pensionat din minerit, Dorel Deac a renunţat la meseria pe care o cunoştea şi s-a apucat de meşteşugit miniaturi în sticle ornamentale. ”Eu am şi o pensiune şi când nu am avut turişti, m-am plictisit şi am zis să încerc şi eu să fac ceva interesant pentru ei. Am văzut la cineva o scară şi am făcut şi eu. Dar am zis să nu copiez pe alţii, aşa că m-am gândit la ce este reprezentativ pentru Marmaureş: o fântână. Am făcut şi eu una. Am tăiat creangă de prun, dar am văzut că nu-i bun lemnul de prun, pentru că prea tare colorează ţuica. Atunci am făcut din lemn de măr: poartă moroşenească, coasă, greblă”, îşi începe omul povestea.
”Am văzut că am şi cerere, aşa că am renunţat la toate şi mă ocup doar de asta. Nu fac faţă la câtă cerere am. Am făcut şi pentru Franţa, am făcut Turnul Eiffel, Poarta sărutului, tot felul de miniaturi. Ce fac în miniatură în sticlă, fac şi afară”, mai explică el arătând înspre ornamentul cunoscut ca ”nodul dacic” sau ”nodul dracului”. ”Am făcut şi nodul dacic, pe care îl fac şi în sticlă”, mai spune el.
Nodul dacic sau nodul dracului
Nodul dacic sau nodul dracului are o poveste aparte. Nu se ştie cu precizie când şi de către cine a fost creat, se pare că şi-l atribuie mai mulţi, însă el a fost folosit iniţial ca ornament pentru fus. Însă îmbinarea lui este atât de dificilă, încât s-a făcut o asociere cu cubul Rubik. Şi pentru că foarte puţini din cei care au încercat să-l îmbine au şi reuşit, i s-a spus ”nodul dracului”. ”Eu l-am făcut mai simplu, că în sticlă n-are rost să-l fac prea complicat. Îi mai zice şi nodul moroşenesc. Aşa era stilul de îmbinare la case, în coadă de rândunică. De aceea se făceau aşa, că ăsta aduce noroc. Ăsta se agăţa la streaşina casei ca să aducă noroc”, continuă el explicaţiile.
Sticlele lui se vând ca suveniruri, pentru păstrarea ţuicii de Maramureş. Despre cum reuşeşte să construiască diferitele obiecte în miniatură şi să le introducă prin gura sticlei, vine ulterior cu explicaţiile aproape de necrezut. ”Sunt montate bucată cu bucată. Sunt făcute afară, iar apoi sunt montate în interior bucată cu bucată, cu andrele, cu pensete. Sunt prinse în cuie de lemn de dud, cireş sau măr şi sunt asamblate piesă cu piesă, apoi în sticle se pune ţuică. Turiştii sunt foarte încântaţi. Am încercat să pun în sticlă cam tot ce reprezintă Maramureşul”, explică el. Cea mai interesantă pare a fi moara, care în momentul în care se toarnă în sau din sticlă, roata se învârte.
Apicultorii au prezentat şi ei o gamă foarte variată de produse apicole, mierea fiind, evident, cea mai căutată. Rodica Pop spune că are aproape 300 de stupi de care se ocupă în special fiica şi ginerele ei. ”Ştiţi, ca orice meserie. Trebuie să-ţi placă şi să fii harnic”, dezvăluie ea din secretul succesului. Însă pentru a obţine cea mai bun producţie de miere, un alt secret este să ducă albinele acolo unde este floarea soarelui. ”Acolo merge cel mai bine”, spune ea.
Săpunuri turceşti făcute în stil tradiţional
Celebritatea săpunurilor turceşti a ajuns până la târgul de la Baia Mare. Aici, Ismail un turc ce şi-a găsit jumătatea în România, la Bistriţa, spune că se ocupă de asta de câţiva ani. Săpunurile imită forma naturală a fructelor, iar mirosul puternic te face să crezi că ai în mână un fruct adevărat: piersică, lămâie sau căpşuni. Te abţii cu greu să nu guşti dintr-unul, doar ca să te asiguri că nu-s reale. Deşi producătorul spune că sunt pe bază de plante, mirosul şi aspectul lor colorat nu indică în totalitate acest lucru. ”Sunt făcute manual,din plante”, spune Ismail. Oferta bogată de săpunuri promite să te scape de psoriazis, mătreaţă sau alte afecţiuni ale pielii.
Clopuri făcute la Buciumi, expuse la târg
Clopurile din Buciumi au fost, şi de această dată, expuse la târg, ca în fiecare an. Familia Uţă din Buciumi se ocupă de 28 ani de confecţionatul pălăriilor şi clopurilor din paie. ”Pe lângă agricultură, doar din pasiune, ne mai ocupăm şi de asta”, explică Florica Uţă. ”Mai mult fiul meu şi nora mea se ocupă”, continuă ea. ”Le facem din paie de grâu sau talaş, pe care le aducem din Covasna, gata împletite. Firul îl luăm gata împletit, iar noi le coasem”, mai explică ea.
Târgul meşterilor populari şi al produselor tradiţionale est organizat de Asociaţia ”Produs de Maramureş”, în cadrul manifestărilor Festivalului Castanelor. ”Avem 87 de standuri şi 97 de expozanţi, inclusiv de la Cluj, deunde au venit 25 de expozanţi. Scopul Asociaţiei este să promoveze tradiţia şi cultura. Ajutăm producătorii tradiţionali, agricoli, să-şi facă documentele de care au nevoie, iar pe producătorii populari îi ajutăm să se promoveze, în cadrul târgului”, a explicat Agneta Stauder, preşedintele Asociaţiei. Târgul rămâne deschis până duminică.
Mai puteti citi:
Se încarcă comentariile...
