Cinci sfaturi pentru o inimă sănătoasă. De ce sunt bărbaţii mai predispuşi decât femeile la afecţiuni cardiace - explicaţia specialiştilor

Hipertensiunea arteriala este cea mai frecventa cauza a bolilor cardiace

Potrivit statisticilor, afecţiunile cardio-vasculare sunt cauza celor mai multe decese în România. Medicii explică acest lucru prin faptul că românii merg la medic doar când este deja foarte târziu.

”Mâncăm fast food, fumăm, consumăm alcool, cafea sau băuturi cu mult zahăr, suntem sedentari”. Probabil o mare parte dintre noi ne vom regăsi, cel puţin parţial, în această caracterizare, însă e bine să ştim că, pe lângă cei ereditari, aceştia sunt factorii principali care duc la îmbolnăvirea inimii. Medicii ne atrag atenţia că este foarte important să reducem aceşti factori de risc pentru a avea o inimă sănătoasă şi fac o serie de recomandări în acest sens.

Renunţarea la fumat

Prima recomandare a medicului este să renunţăm la fumat. Acesta este un obicei total nesănătos şi duce, în timp, la diferite afecţiuni. ”Renunţarea la fumat este cea mai eficientă măsură de prevenţie, dintre toate, iar efectul este mult mai vizibil la pacienţii cu boli cardiovasculare. Nu există o limită de vârstă pentru această măsură, cu cât mai repede, cu atât mai bine”, explică dr. Călin Man, medic rezident, medicină de familie.

Alimentaţia sănătoasă

Alimentaţi este, fără doar şi poate, unul din cei mai importanţi factori care contribuie la sănătatea noastră. ”Este recomandat să consumăm o varietate de vegetale şi fructe, cereale integrale şi alimente bogate în fibre, dar şi peşte, cel puţin de două ori pe săptămâna. Peştii "uleioşi" precum somon, macrou şi sardine sunt bogaţi în acizi graşi omega-3, acizi eicosapentanoici (EPA) şi acizi docosahexanoici (DHA). Consumul acestor acizi graşi se asociază cu reducerea riscului de moarte subită şi de boală coronariană”, mai arată medicul Călin Man. De asemenea, mai recomandă să reducem consumul de grăsimi şi sare, dar şi carnea procesată sau băuturile cu mult zahăr sau îndulcitori.

Hidratarea organismului

Hidratarea este, de asemenea, foarte importantă, în opinia medicului, în special atunci când se depune efort fizic, ori temperatura este mare şi organismul pierde mult lichid. Acesta consideră că şi consumul de alcool trebuie să fie moderat. ”Se recomandă două unităţi de alcool pe zi pentru bărbaţi şi o unitate pentru femei. Când vorbim de o unitate de alcool ne referim la aproximativ 15 ml alcool pur”, mai arată el. De asemenea, persoanele supraponderale sau obeze au un risc mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare chiar şi atunci când nu au alţi factori de risc. Excesul de greutate cauzat de grăsimii forţează inima să lucreze mai mult şi dezechilibrează valorile colesterolului şi glucozei din sânge.

Mişcarea

Este cunoscut faptul că sedentarismul este unul din marii inamici ai sănătăţii. ”Pentru copii şi tineri se recomandă 60 minute de activitate fizică în fiecare zi. De asemenea, este recomandată încurajarea copiilor să înlocuiască timpul petrecut în faţa televizorului sau al calculatorului cu activitatea fizică. Pentru o persoană adultă, cel puţin o jumătate de oră de mişcare zilnic, alături de celelalte măsuri preventive, poate îmbunătăţi starea de sănătate şi reduce riscul apariţiei unor boli cardiovasculare”, mai arată Călin Man.

Consultaţiile periodice

Dacă medicul de familie vorbeşte despre un stil de viaţă sănătos pentru a preveni apariţia afecţiunilor, medicul cardiolog ne recomandă să facem controlul medical periodic, pentru a putea depista din timp eventuale semne ale unei afecţiuni cardio vasculare, în special acolo unde există factori de risc. Paul Dărăban, medic cardiolog, spune că, pe lângă alimentaţia sănătoasă, renunţarea la fumat şi celelalte măsuri preventive, controlul medical periodic este la fel de important. ”Cum evităm problemele cardiovasculare? Venind din timp la medic. Nu pot să spun cât de des, asta se stabileşte în funcţie de problemele pe care le are pacientul”, explică el.

”Să mâncăm sănătos şi să facem mişcare sunt deja lucruri pe care toată lumea le-a auzit. Să nu ne stresăm, să evităm excesele, sunt lucruri pe care ni le spune în general medicul de familie. Cardiologul începe să dea sfaturi atunci când găseşte factori de risc, ca să nu apară boala de inimă. Factorii de risc sunt colesterol, diabet, fumat, stres, ereditate, caz în care pacientul trebuie să se prezinte la control preventiv”, mai spune Paul Dărăban.

Factorii de risc care duc la apariţia bolilor cardiovasculare

Cauzele cele mai frecvente care duc la afecţiuni cardiovasculare sunt, după cum arată medicii, fumatul, hipertensiunea, diabetul, colesterolul, precum şi ”moştenirea” genetică. Cardiologul Paul Dărăban arată, însă, că un pacient care a suferit chiar şi un infarct poate trăi o viaţă îndelungată, cu condiţia să respecte câteva reguli recomandate de medic.

Problema de care se plânge el este, însă, aceea că medicina preventivă nu este un domeniu prea bine conturat în sistemul nostru medical. ”Ca să îl înveţi pe un om să vină la un control preventiv trebuie să ai un sistem medical de aşa natură, iar ca să ai un astfel de sistem medical trebuie să ai măsuri legislative. Aceşti pacienţi trebuie urmăriţi. Medicul de familie trebuie să ştie că o persoană care a împlinit vârsta de 45 de ani, care e considerată vârsta pentru riscul cardiovascular, trebuie să vină la cabinet şi să fie trimisă la cardiolog, pentru că de la vârsta asta în sus încep problemele”, mai arată el.

În România, una din trei persoane suferă de hipertensiune arterială. Aceasta creşte riscul apariţiei bolilor cardiovasculare şi a accidentelor vasculare cerebrale. Hipertensiunea arterială evoluează frecvent silenţios, fără semne sau simptome care să alerteze pacienţii asupra prezenţei bolii. Din acest motiv este importantă măsurarea la intervale regulate de timp a tensiunii arteriale.

Femeile sunt mai protejate

Deşi afecţiunile cardiovasculare nu par a avea vreo ”preferinţă” în ceea ce priveşte pacienţii, se pare, totuşi, că bărbaţii sunt mai expuşi decât femeile. Acest lucru îl explică medicul cardiolog Paul Dărăban: ”Afecţiunile sunt mai frecvente la bărbaţi, probabil şi pentru că bărbaţii fumează mai mult şi sunt supuşi la un stres fizic mai mare. Dar la femei mai există şi o protecţie hormonală care e dată de estrogen şi care dispare, de obicei, după menopauză. De aceea, mai frecvent apare patologia, inclusiv cardiovasculară, după menopauză, pentru că nu mai există protecţia aceasta hormonală, iar vârsta e mai apropiată de bolile respective”, explică el.