Mărturiile unui dependent de sex care s-a internat într-un centru de tratament după ce a încercat totul: „Mi-era teamă că voi deveni pedofil, că voi viola pe cineva“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Dependenţa de sex este gravă, dar există remedii pentru cei atinşi de această adicţie, afirmă preotul Liviu Burlacu, care conduce Centrul „Izvorul Tămăduirii“ din Bacău, unde se desfăşoară programe terapeutice împotriva dependenţei de alcool, etnobotanice şi alte droguri, sex, pornografie sau jocuri de noroc.

Dependenţa de sex şi obsesiile sexuale nu sunt tratate ca orice  boală în România, chiar dacă cei care suferă de pe urma lor, de cele mai multe ori, ajung să piardă totul în viaţă.

Unul dintre cazurile speciale care a ajuns în faţa psihologilor de la Centrul „Izvorul Tămăduirii“ din Bacău este un tânăr de 36 de ani, care şi-a spus povestea pentru a fi primit la tratament, după ce i s-a garantat discreţia totală.

Aflat temporar în Bacău, cu locul de muncă, a bătut la uşile centrului ce aparţine Fundaţiei „Episcop Melchisedec“, subordonată Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. „A venit la noi, după ce şi-a dat seama că este în pericol şi s-a asigurat de totala noastră discreţie. Tânărul a realizat, după ce a încercat totul în materie de sex, că a ajuns să-i placă minorele şi că îi este teamă să nu violeze pe cineva. Până la vârsta lui încercase totul. Începuse ca mulţi alţi tineri, la o vârstă fragedă, cu onanismul, apoi sex cu fete, pe unde apuca, iar după ce a plecat în străinătate, prin Spania şi Italia, a făcut sex în grup, sex cu bărbaţi şi transexuali, a fost şi pasiv şi activ şi a avut chiar episoade de zoofilie“, spune preotul băcăuan Liviu Burlacu.

Andrei B (36 de ani) a fost inclus în programul terapeutic după modelul „Minnesota“, prin care sunt tratate adicţiile (alcool, droguri, sex, ş.a.) prin „metoda celor 12 paşi“, care urmăreşte armonizarea bio-psiho-socio-spirituală a celui dependent. Atât în faţa „managerului de caz“, a psihologului care l-a preluat, dar şi în timpul unor şedinţe de grup, unde participau, de regulă, mai ales dependenţii de alcool, Andrei şi-a spus povestea, conştientizând astfel dependenţa de sex şi neputinţa în faţa obsesiilor. A plecat din program „recuperat“, cu voinţa de a respecta câteva principii de viaţă prin care să ducă o viaţă normală.

Andrei a povestit cum preocuparea faţă de sex îi consumă o bună parte din timp, încă de la 12-13 ani. A încercat sentimente puternice de vinovăţie, de fiecare dată când a experimentat noi fantezii. „Era pe la începutul anilor 90. Apăruseră revistele sexy. Noi, băieţii, ne întâlneam şi ne povesteam cum e să te freci, să simţi ceea ce se numeşte orgasm. Am început apoi să mă masturbez tot mai des, chiar şi în pauzele dintre ore. Şi acasă, de mai multe ori pe zi. Mă uitam la femeile dezbrăcate din ziare, reviste sau de la televizor şi numai asta făceam“, şi-a amintit Andrei.

La 16 ani a avut prima experienţă cu o femeie, mai matură, din cartier. „Mă simţeam vinovat că dintre toţi băieţii din grup numai eu nu fusesem cu o femeie şi mă simţeam vinovat că aveam obsesia faţă de pornografie şi masturbare. Prima experienţă a fost foarte scurtă, aproape că nu mi-a plăcut. Am simţit tensiune şi teamă. Apoi, până am terminat liceul, dar şi după, când m-am angajat, am agăţat tot ce am putut, după care am mers la toate prostituatele oraşului“.

În 2004, Andrei a plecat în Spania, unde a lucrat mai mulţi ani. „Veneam acasă rar. Am avut o scurtă perioadă de timp o prietenă, în rest mergeam la bordeluri şi la petreceri cu alcool şi fete de toate felurile. Nu prea rămâneam cu nimic din ce câştigam. După un timp, din lipsă de bani, mergeam şi la stradă, noaptea. Apoi am întâlnit un cuplu, dornic să experimentăm ceva toţi trei. Atunci am crezut că este normal ce fac, că sunt bisexual. După aia, am fost la petreceri de swingeri sau am făcut-o numai cu bărbaţi, separat. Aproape că nu mai conta cu câte persoane şi nu mă interesa dacă ceea ce fac e bine sau sunt eu mai deştept, mai «open minded». După un timp, am plecat în Italia, în nord, la un cuplu de homosexuali. Nu am stat mult, eram în plus, între cei doi erau scene de gelozie, iar eu nu mă regăseam numai în sexul cu bărbaţi. M-am mutat, după ce mi-am găsit loc de muncă, apoi, în 2013, am revenit în ţară“.

Diferenţa de mentalitate întâlnită în România l-a făcut să conştientizeze că experienţele trăite de el în alte ţări nu sunt văzute în limitele normalului. „În ţară există o anume pudoare faţă de sex, fantezii, homosexualitate, deşi am văzut că lucrurile s-au mai schimbat. După ce am revenit în ţară, un timp am stat în Cluj. Am constatat că îmi fac foarte greu o prietenă, că sunt timid, că nu sunt interesat de socializare, ci doar de sex, de fanteziile pe care le descopeream pe site-uri porno. Iar femeile de la noi, cu excepţia celor plătite, acceptă greu orice. Am înţeles prima oară că ceea ce fac nu este bine, în momentul când am avut câteva acte zoofile, care se pedepsesc cu închisoarea în România. Am căutat tratament pentru obsesiile mele, care îmi revin mereu. Mi-a fost ruşine să povestesc, iar consilierea din partea unor psihologi, care se practică prin Occident, costă mult, peste puterile mele actuale. În ultimul timp am fost agresiv cu nişte fete minore pe care am vrut să le seduc pentru sex. Mi-era teamă că voi ajunge şi pedofil, că voi viola pe cineva într-un parc sau o scară de bloc. De aceea caut ajutor, vreau să-mi refac viaţa, până nu e prea târziu“, a spus Andrei, la venirea în centru.

Andrei a reuşit după câteva luni de la finalizarea terapiei de la Centrul „Izvorul Tămăduirii“ din Bacău să nu recidiveze. Deocamdată, programarea neuro-lingvistică aplicată prin terapia „Minnesota“ a dat rezultate. „A avut noroc, dacă pot spune aşa, că nu a avut şi alte dependeţe. Băiatul nu obişnuia să consume alcool sau droguri. Treptat, a căpătat încredere în noi, a înţeles cum poate ocoli promiscuitatea, cât de dăunătoare este pentru o viaţă normală în societate. Însă nu se ştie niciodată dacă nu va mai avea vreo altă cădere. Astfel de cazuri sunt dificile, nu există soluţii unice şi sigure“, a precizat Liviu Burlacu, coordonatorul Centrului Izvorul Tămăduirii din Bacău. 

Între 6-8% din populaţia lumii ar suferi de dependenţă de sex la nivel global, afirmă specialiştii americani. Mai mult, acest tip de boală este catalogată ca şi afecţiune psihică, care necesită tratament. Dependenţii de sex obţin des satisfacţie sexuală prin masturbare repetată şi pornografie, parteneri multipli, dar şi alte practici, care le aduc satisfacţie şi eliberarea de stres.

Bacău



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite