Frânturi din Bacăul de altădată

„Selecţia inspirată a textelor şi sistemul pertinent de referinţe conferă acestui demers valenţele unui foarte util punct de plecare spre explorarea, cunoaşterea şi valorizarea fizionomiilor urbei de altădată, oferind totodată generaţiei tinere reflecţii necesare înţelegerii spiritului locului, dar şi repere sustenabile, în acord cu viitoarele provocări urbanistice”. - Prof. univ. dr. Ionel Muntele

Recent scoasă de sub tipar, antologia Bacău: palimpseste urbane îşi propune să aducă în atenţia cititorului câteva puncte focale ale devenirii urbei de pe cursul inferior al Bistriţei, în perioada modernă şi contemporană. Ne-au stat alături în acest demers câţiva iluştri contemporani cu vremurile unor transformări de amploare, în care Bacăul se reconfigura din temelii. Pagini puţin cunoscute marelui public, eterogene structural, dar care încheagă imaginea fragilă a Bacăului de altădată. Paseismul nu îşi găseşte locul, dovadă fiind pasajele critice care oglindesc o realitate nefardată a târgului şi, ulterior, a oraşului. Considerăm oportun să reamintim că Bacăul are o istorie proprie, cu destule elemente de interes care aşteaptă în continuare să fie receptate, analizate, asimilate, promovate. Identitatea oraşului nu se rezumă la arhitecturile prezentului. Sufletul lui stă cuibărit în urzeala trăirilor, în memoria locurilor, putând oferi spaţiului băcăuan consistenţă şi coerenţă.

În al doilea rând, lucrarea îşi propune şi evidenţierea valenţelor didactice ale trecutului. Selecţiile propuse se doresc a fi un instrument util tinerei generaţii, pentru care, nu rareori, oraşul natal îşi ascunde vârsta sub imperiul consumării prezentului. Volumul de faţă poate fi în acest fel un bun prilej pentru noi explorări ale urbanului, pentru formarea unor noi afectivităţi şi motivaţii faţă de locurile natale. Exemplele oferite de trecutul recent al Bacăului, contradictorii prin desfăşurare şi finalitate, au doar la prima vedere un aer vetust. Paradoxal, putem găsi însă similitudini frapante cu realităţile actuale, ceea ce ar putea ajuta, măcar pentru viitor, la eliminarea unor şabloane prestabilite, asimilate prin curriculumul unei educaţii formale sau nonformale.

Nu în ultimul rând, prin conectarea la timpul prezent, acest proiect poate fi privit şi ca o provocare atipică adusă zilelor noastre: o alternativă mai puţin comodă la Google Street View, în care vizualizarea locurilor băcăuane să fie făcută nu prin intermediul cursorului mouse-ului, ci cu ajutorul experienţelor trăite de înaintaşi. Un time-lapse incomplet, heterotop, care să ne dezvăluie frânturi relevante din spiritul locului, din memoria experienţelor devenirii citadine băcăuane. Şi astfel să ne metamorfozăm, fie şi pentru scurt timp, într-un virtual flaneur baudelairian, care să experimenteze oraşul, să-i descifreze codurile urbane şi să-i întrevadă istoria viitorului în prelingerile palimpsestelor sale, având în minte cuvintele atât de actuale ale lui George Cantacuzino (1932): „Oraşele poartă însemnate pe ele, în ele, toate virtuţile şi toate păcatele celor care le-au zidit.”  - prof. Lucian Şerban

„În calitate de cercetător în domeniul geografiei urbane, ne-am confruntat uneori cu păreri aprig argumentate conform cărora Bacăul ar fi o aşezare urbană ştearsă, anostă, un exemplu clar de oraş comunist uniformizat şi depersonalizat. Adevărul este că uneori ne lipsesc argumentele contra, iar această imagine pare într-adevăr a domina realitatea băcăuană postcomunistă. Fizionomia aşezării trădează faptul că în istoria sa au existat rupturi iremediabile, că transformările au mers uneori în sensul ştergerii unor elemente identitare. Cu atât mai valoroase devin unele gesturi recuperatoare, ca acela de faţă, capabile să transfigureze şi să suprapună, cu tuşe mai groase sau mai subţiri, realităţi uitate ale unui „timp pierdut”, timp în a cărui căutare, ca băcăuani, avem datoria de a fi…” - cercetător ştiinţific dr. Alexandru Bănică.