FOTO Cum sunt păstrate tradiţiile românilor în nordul Bucovinei, în afara graniţelor ţării. „Parada Portului Popular Românesc“ de la Cernăuţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Parada Portului Popular de la Cernăuţi FOTO Mircea Merticariu
Parada Portului Popular de la Cernăuţi FOTO Mircea Merticariu

Sute de români bucovineni, din satele şi comunele Bucovinei de Nord, din apropiere de Cernăuţi, au luat parte duminică la „Parada Portului Popular Românesc“. Evenimentul a avut loc în faţa Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi“, de pe Strada Domnească, numită acum Olga Kobileanska şi s-a bucurat de prezenţa primarului Cernăuţiului, Oleksii Kaspruk, dar şi a Consulului General al României, Eleonora Moldovan.

Sute de români din Bucovina dar şi invitaţii lor din Republica Moldova au participat la un eveniment cu profunde conotaţii naţionale,  numit „Parada Portului Popular Românesc“. Manifestarea a fost organizată cu acceptul autorităţilor ucrainiene, în spriritul european al multiculturalităţii şi toleranţei etnice.

În afara ansamblurilor românilor au susţinut momente artistice Comunitatea Evreilor din Cernăuţi, polonezii, ucrainenii dar şi germanii. Însuşi primarul Cernăuţiului, Oleksii Kaspruk, a stat mai bine de două ore la manifestarea românească, care s-a bucurat şi de prezenţa Consulului General al României la Cernăuţi, Eleonora Moldovan, a academicianului Vasile Tărâţanu, poet român din Cernăuţi dar şi a primarului comunei Mahala, Elena Nandriş.

Singura absenţă notabilă de la eveniment a fost a lui Cristian Leon Ţurcanu, care a preferat să rămână la un eveniment la Kiev dedicat Zilei Europei. 


Pe fosta Strada Domnească, rămasă intactă după mai bine de 150 de ani, actualmente numită Olga Kobileanska, ansamblurile folclorice din Costiceni, Herţa, Crasna, Ciudei, Briceni (Republica Moldova), Pătrăuţii de Sus, Mihoreni, Pătrăuţii de Jos, Carapciu de Siret, Cupca dar şi din comunele Boian şi Mahala, dar şi prietenii din comunităţile evreiască, poloneză şi germană, au pornit într-un marş muzical spre Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi“, un loc reper din Cernăuţi pentru minoritatea română.Strada a fost practic blocată timp de mai multe ore de românii bucovineni, care şi-au prezentat cele mai dragi cântece şi costume populare. 

Manifestarea a fost condusă de poetul academician Vasile Tărâţanu iar în deschidere au ţinut un discurs atât primarul Cernăuţiului cât şi Consulul General al României din regiune. Parada Portului Popular Românesc a fost organizată şi în acest an din voinţa românilor din regiune şi nu a beneficiat de niciun sprijin financiar.


„Suntem din mai multe sate româneşti care participă la acest eveniment organizat de academicianul Vasile Tărâţanu, aflat la a treia ediţie. Noi participăm pentru a arăta frumuseţea portului popular, tradiţiile noastre. Suntem într-o zonă în care sunt mai multe minorităţi, îi respectăm pe toţi, gândim în limba noastră natală dar respectăm totodată legile şi limba Ucrainei“, a declarat pentru ziarul Adevărul, Elena Nandriş, primarul comunei Mahala.

Parada Portului Popular Românesc de la Cernăuţi. Elena Nandriş FOTO Mircea Merticariu

Elena Nandriş, primarul comunei Mahala, o localitate populată aproape numai de români FOTO Mircea Merticariu


„Ne bucură că anul acesta au răspuns invitaţiei noastre şi alte comunităţi ale minorităţilor naţionale din Ucraina. Regiunea noastră s-a remarcat mereu prin multiculturalitate şi toleranţă. Din păcate, asta nu mai e valabil întodeauna şi în zilele noastre. După cum se ştie, în estul Ucrainei are loc un război, care ne afectează pe toţi. Anul trecut nici nu am putut organiza de ziua Europei acest eveniment, a trebuit să decalăm, deoarece s-a stabilit o zi de doliu.  Avem o înţelegere foarte bună cu Institutul Cultural Român, cu Institutul Hurmuzachi şi Consulatul General al României“, ne-a declarat academicianul Vasile Tărâţanu.

Parada Portului Popular Românesc de la Cernăuţi. Elena Nandriş FOTO Mircea Merticariu

Academicianul Vasile Tărâţanu FOTO Mircea Merticariu


„Relaţia noastră cu Ucraina este una foarte bună. A fost semnat acordul de mic trafic dar şi alte înţelegeri, menite să dinamizeze relaţiile româno-ucrainene. Noi venim cu sprijin acolo unde suntem solicitaţi şi unde sunt acorduri bilaterale.  În Ucraina sunt 63 de şcoli cu predare în limba română, 19 cu predare bilingvă, solicitările în privinţa predării în limba maternă sunt soluţionate de autorităţile locale, la cererea părinţilor“, a declarat pentru ziarul Adevărul Consulul General al României la Cernăuţi, Eleonora Moldovan, diplomat de carieră şi doctor în istorie. 

Parada Portului Popular Românesc de la Cernăuţi FOTO Mircea Merticariu

Diplomatul dr. Eleonora Moldovan, consulul general al României la Cernăuţi FOTO Mircea Merticariu


Românii sunt, potrivit ultimelor date ale recensământului din Ucraina, a doua minoritate naţională, după ruşi. Peste 410 mii de români trăiesc în comunităţi compacte, atât în nordul României, în zona Cernăuţi şi Herţa cât şi în regiunea Odesa.  Potrivit datelor oficiale, românii, se regăsesc în regiunile Cernăuţi (44,38% din totalul diasporei), Odesa (30,22%), Transcarpatia (7,85%), Mîkolaiv (3,21%) şi Kirovohrad (2,02%) şi alţii sunt împrăţiaţi în restul Ucrainei (12,32%).


Oraşul Cernăuţi este atestat documentar în 1408, printr-un act ce constituie un privilegiu acordat de domnitorul român Alexandru cel Bun, domnitor al Moldovei (1400–1432), negustorilor din Lemberg (Lvov). De-a cursul timpului, regiunea a fost stăpânită de diverse imperii. Din 1774-1775 este inclusă în Imperiul Hasburgic, moment după care aici sunt aduse populaţii de origine germană, evreiască, polonă ş.a. Cernăuţiul devine în 1849 capitala Ducatului Bucovinei, iar în 1875 este înfiinţată aici renumita Universitate din Cernăuţi.

Cernăuţi FOTO Mircea Merticariu

Întreaga Bucovină de Nord revine Regatului României Mari în 1918, după Primul Război Mondial dar teritoriul este pierdut în 1940, urmare a pactului semnat de ministrul de externe al URSS, Viaceslav Molotov şi ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop şi alipit Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene, care făcea parte din URSS. 

Imediat după începerea Războiului al Doilea Mondial pe frontul de est, în  iulie 1941 România recucereşte teritoriul iar administraţia română rămâne stăpână pe întreaga regiune până în martie 1944, când are loc ofensiva trupelor sovietice. În 1990, după destrămarea Uniunii Sovietice, Cernăuţiul intră din în componenţa Ucrainei independente, sunt stabilite relaţii bilaterale cu România iar 1999 este deschis Consulatul General al României din Cernăuţi, care reprezintă interesele românilor din regiune.

Bacău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite