FOTO „Casa Prispa“, prima locuinţă din România care produce curent electric
0
O familie din judeţul Bacău trăieşte într-o casă ieşită din comun, prima din România care produce din razele solare mai multă energie electrică decât poate consuma.
La marginea unei păduri din comuna băcăuană Mărgineni, departe de ochii lumii, a fost ridicată recent o casă cochetă, izolată de restul locuinţelor.
Puţini dintre oamenii locului ştiu că această construcţie este unică în România şi că a fost realizată de un grup de studenţi din Bucureşti.
Proprietarii, o familie din Bacău, au cumpărat-o în august 2012, cu preţul de 45.000 de euro, în cadrul unei licitaţii organizate în Capitală. Licitaţia a avut loc la sfârşitul unui târg de arhitectură, unde construcţia-prototip a făcut senzaţie la capitolul „Eficienţă energetică“.
„Casa Prispa“, cum a intitulat-o echipa de producţie, n-are nevoie de nicio sursă de energie electrică sau de combustibil, ci se alimentează integral din sistemul de panouri solare şi fotovoltaice instalat pe acoperiş.
Locuinţa produce chiar mai multă energie electrică decât are nevoie, iar surplusul ar putea fi redistribuit şi vândut în Sistemul Energetic Naţional sau înmagazinat pentru a fi utilizat mai târziu.
Casa are 90 de metri patraţi, 60 situaţi la parter şi 30 la mansardă, şi a fost montată la Mărgineni în mai puţin de 30 de zile, de către echipa de 50 de studenţi participanţi la proiect. Pe acoperiş sunt montate 32 de panouri fotovoltaice, cu o suprafaţă totală de aproximativ 70 de metri patraţi, care ar produce, în condiţii optime, 8 kWh, o cantitate de energie mai mult decât suficientă pentru a alimenta toată aparatura electrică din casă.
Economia anuală pentru proprietari, estimată de producători, este de 1.700 de euro pe an. Conform calculelor realizate de proiectanţi, majoritatea studenţi la Bucureşti, casa poate produce anual 9.501 kWh, în condiţiile în care necesarul propriu de consum este de 7.508 kWh.
Construită de studenţi
Construcţia este realizată din pereţi portanţi. O parte reprezintă panouri structurale separate, care au fost transportate la Bacău gata asamblate. S-au folosit lemn procesat, cherestea, precum şi o serie de conectori metalici şi şuruburi, elemente folosite la îmbinări. Izolaţia termică a fost realizată din saltele din fibră de sticlă. Cuplul de băcăuani a cumpărat casa cu toate dotările interioare, inclusiv mobilier şi aparatură electrocasnică necesară.
„Studenţii care au realizat casa sunt înscrişi la facultăţile de Construcţii, Arhitectură, Arte Plastice, Comunicare şi Geografie, fiecare cu rolul lui, bine stabilit, în proiect“, a explicat Pierre Bortnowski, şeful echipei care a lucrat la acest proiect.
Deocamdată, nu se poate pune problema producţiei în serie, deoarece echipa de arhitecţi este structurată sub formă de ONG. În mod normal, construcţia ar costa între 70.000 şi 90.000 de euro.
Cei de la E.On declară că au dat aviz de racordare a construcţiei la reţeaua de energie electrică, dar că în acest moment nu se poate pune problema, din cauza vidului legislativ, să cumpere energie electrică de la Casa Prispa.
Locuitorii casei-minune, amplasată la aproximativ 15 kilometri distanţă de municipiul Bacău, afirmă că sunt mulţumiţi de achiziţia făcută.
„Este o casă mică şi foarte călduroasă. Au montat-o studenţii din Bucureşti, însă, de acum încolo, mai este multă treabă de făcut până va fi totul bine pus la punct“, a explicat proprietara.
Echipa de arhitecţi Prispa a făcut senzaţie la Madrid
Tinerii care au făcut „Casa Prispa“ au dus proiectul în septembrie 2012 la Madrid, în Spania. Construcţia românilor a fost expusă, alături de alte 19 proiecte, la Solar Decathlon Europe 2012, cel mai important concurs de arhitectură şi tehnologii aplicate organizat anual pe plan mondial.
În clasamentul general, studenţii români au ocupat locul 9, dar au ieşit pe 2 la capitolul „Eficienţă Energetică“, pe locul 4 la „Bilanţul Energiei Electrice“ şi au fost a doua opţiune la secţiunea „Alegerea Publicului“.
Durata de viaţă a construcţiei este de aproximativ 50 de ani.
Se încarcă comentariile...
