Şatră cu 30 de căruțe și-a întins corturile în pădurea de la Răchițea FOTO şi VIDEO

Zeci de țigani căldărari, care poartă toți numele Stănescu, cu peste 100 de puradei după ei, au poposit lângă Bacău. Oamenii și-au așezat „tabăra" în pădurea dintre comunele Buhoci și Ungureni și trăiesc din comerțul cu cazane sau cu fier vechi.

Pe toți îi cheamă Stănescu și doar unii sunt rude. Au venit cu mic cu mare din Dărmănești și și-au întins corturile pe aproape un hectar din pădurea care leagă comunele Buhoci de Ungureni, la 10 km distanță de Bacău.

Dacă îi întreabi câți sunt în total, nu știu să răspundă cu precizie. „Suntem o șatră cu 30 de căruțe!", este singura replică pe care o primești. Numărul de căruțe cu coviltir este „unitatea de măsură" în comunitatea lor. Se strigă între ei fie cu „barosane", „baștane" sau „bulibașo". Vorbesc tare un amestec de limbi română cu romani.

Am luat în serios apleativul „bulibașo", însă pentru că erau prea mulți care răspundeau la acest nume, am întrebat care este bulibașa cel adevărat. Răspunsul a venit rapid „ei, așa mai glumim noi între noi! Cum v-ați striga voi, românii, «domnule!» sau «doamnă!». Nimeni nu e rege aici!", ne-a răspuns Ion Stănescu, un bărbat de 34 de ani desculț și îmbrăcat într-o cămașă roșie care stătea întins pe o pătură la umbră. Puradeii ne înconjoară rapid și cu toții stau cu ochii pe aparatele noastre foto.

Ne întreabă dacă „sunt de alea cu card" și pozele „se descarcă pe Internet". Par prietenoși, însă nu ezită să ne întrebe frecvent dacă avem sau nu bani la noi. Cea mai timidă este Evelina. Are nouă ani, este logodită, și peste trei ani va fi mireasă. „I-am găsit un băiat dintr-o familie cu bani. Îi e rușine și nu vrea să vorbească despre asta. O să-i fac nuntă mare cu carne de porc și salam mult!", afirmă tatăl ei, Ion Stănescu, bărbatul de la umbră.

„Suntem noi hoți destul!"

Pe hectarul de pădure vânzoleala e mare. Sunt zeci corturi, care reprezintă, de fapt, câte o familie. Fetițele, îmbrăcare în fuste înflorate se hârjonesc printre copaci, băieții sunt călare pe cei cinci cai ai șatrei, iar adulții fie fac cazane de alamă, fie descarcă din căruțe fierul vechi adunat de prin sate. Cu toții se fudulesc că au case mari și frumoase, pline cu de toate la Dărmănești, însă pe timpul verii le încuie și pornesc cu coviltirile deasupra căruțelor în zona Moldovei. Îi întrebăm dacă nu le este teamă de hoți atunci când își părăsesc casele pentru câteva luni din an. „Nu suntem noi hoți destul? Ce să ne mai fie frică de alții?", a venit rapid o replică în fundal care a produs un râs general.  

„Poftiți la masă!"

Pe Mariana Stănescu (43 de ani) am găsit-o spălându-și fustele în căldări pline cu apă adusă din fântâna de la marginea drumului. Cum apărem, lasă deoparte treaba și ne întreabă dacă suntem flămânzi. „Mulțumim frumos! Tocmai am mâncat!", am refuzat politicos invitația. Afirmă că are în „garderobă" peste 100 de costume țigănești. Toate sunt făcute de ea.

Mariana este căsătorită de la 12 ani cu George (47 de ani), care face de 20 de ani cazane pentru rachiu. Le vinde cu peste 600 de lei bucata și spune că nu duce lipsă de clienți. Au împreună cinci copii. Dintre toți, cel mai mult se mândrește cu Dolar (20 de ani), care are permis auto. „Pe fete nu le-am vândut! Doar le-am măritat cu țigani din Constanța. Dacă luam bani pe ele, atunci deveneau sclave la socri. Am vrut să fie fericite și așa și sunt! Așa am vrut eu, să nu le dau pe bani. Am crezut că voi schimba legea țigănească. Nu prea am reușit!", a afirmat femeia.

Ieșim din pădurea de la Răchițea. Țiganii se țin după noi până ce ajungem la mașină. „Să ne aduceți pozele!", țipă puradeii în urma noastră. Evelina ne ajunge din urmă cu o căldare goală. Merge spre fântână. Peste trei ani va ajunge nevastă. Iar nunta va fi cu carne de porc și salam mult.