Secretele celui mai delicios gulaş - reţetă din Ţinutul Secuiesc. Ingredientele-cheie din celebra mâncare ungurească
0
Gulaşul este o mâncare tradiţional maghiară, care în decursul timpului i-a fermecat şi pe români. Mai cunoscută în ţara noastră este denumirea de tocăniţă, însă reţeta este în mare neschimbată. În Arad, judeţ situat la graniţa cu Ungaria, în fiecare an au loc mai multe festivaluri ale ceaunelor. Aici, bucătari profesionişti sau amatori se întrec în prepararea deliciosului gulaş.
Sorin Pop este unul dintre arădenii care participă, alături de mai mulţi prieteni, la concursuri de preparat gulaş. “Îmi place să gătesc. Gulaşul este unul dintre felurile mele preferate, iar dacă este făcut afară la ceaun este şi mai bun. Eu merg la diferite serbări câmpeneşti, unde sunt asemenea întreceri între bucătari”, povesteşte arădeanul.
Acesta explică faptul că fiecare bucătar, fie el şi amator, căruia îi place gulaşul are propria reţetă. Deşi ingredientele folosite la prepararea acestui fel sunt aceleaşi, anumite condiment sau proporţia în care acestea sunt adăugate, fac diferenţa. “Reţeta originală presupunea folosirea cărnii de vită, dar acum se folosesc şi alte feluri: porc, pui, curcan, oaie sau miel. Indiferent de tipul de carne, pentru prepararea gulaşului se mai folosesc: ceapă, ardei, ardei iuţi, morcovi, roşii, boia, chimen, dafin, cimbru”, mai spune Sorin Pop.
Fiecare bucătar foloseşte reţeta pe care o consideră mai gustoasă, însă fără anumite alimente nu ar fi la fel de gustoasă. Astfel ingredientele obligatorii pentru prepararea unui gulaş sunt carnea, ceapa, roşiile, ardeii (normali şi iuţi) şi morcovii. Pornind de la acestă reţetă de bază apar variaţiunile folosite de bucătari.
Reţeta orginală presupunea folosirea cărnii de vită, dar şi a cartofilor. Acum, la modă sunt nişte găluşte făcute din ou, făină şi apă, care sunt introduce în gulaş pe ultima parte a preparării.
Cum gătim cel mai bun gulaş
În Ţinutul Secuiesc, nu există pensiune sau restaurant care să nu aibă în meniu deliciosul gulaş, preparat originar din Ungaria, dar extrem de apreciat de gurmanzii români şi de turiştii străini.
Maria Santa are 56 de ani şi a învăţat să gătească gulaş în urmă cu 35 de ani, de la o bucătăreasă mai în vârstă care moştenise reţeta din familie. Maria este astăzi bucătăreasă la o pensiune cochetă, aflată în centrul oraşului Gheorgheni, şi găteşte zilnic preparatul pentru clienţi din cei mai pretenţioşi, români dar şi foarte mulţi străini.
„Preparatul este originar din Ungaria, un păstor de vite a făcut prima dată acest fel de mâncare. Gulyas se numea turma de vite şi de acolo îi vine numele. Păstorul a vrut ceva care să fie un pic mai diferit faţă de ce mânca până atunci şi a gătit în ceaun. Şi astăzi cel mai bun gulaş este cel făcut în ceaun”, explică bucătăreasa.
Reţeta Mariei Santa pentru 4 persoane include, pentru început, 3 linguri de ulei, 400 de grame de pulpă de vită, 400 de grame de ceapă albă, o lingură de boia dulce, sare şi piper după gust, o lingură de chimion măcinat şi 3-4 foi de dafin.
Maria Santa are 55 de ani FOTO Ramona Găină
„Din toate astea se face un fel de tocană din carne de vită. Când s-a fiert, carnea turnăm peste ea supă din os, tot din vită, şi apoi punem în ea morcov tăiat cuburi (200 de grame), ţelină şi pătrunjel tocate (câte 100 de grame) şi cartofi (400 de grame). Când se fierbe se mai pun găluşte mici, cu vârful linguriţei, făcute dintr-un ou şi 3 linguri de făină”, explică Maria Santa.
Se lasă pe foc până se fierb legumele, după care, în reţeta tradiţională, se adaugă o linguriţă de pastă de ardei iute. Gospodinele moderne pot cumpăra însă direct din magazine cremă de gulaş picant, din care trebuie să adauge la final în preparat 2-3 linguri.
Ce ingrediente lipseau din gulaşurile de acum un mileniu
Primele ceaune cu gulaş s-ar fi mâncat după anul 800, în Câmpia Panoniei (teritoriul de astăzi al Ungariei). În acele vremuri se folosea carnea uscată la soare şi sărată, păstrată în pungi făcute din stomacul oilor.
Câţiva ani mai târziu, păstorii îşi încropeau cea mai umilă ciorbă cu putinţă, din carne de vită, ceapă, usturoi, ardei iuţi şi oţet. De altfel, acest fel de mâncare a primit numele tocmai de la văcari (gulya înseamnă turmă de vite în limba maghiară).
Istoricii culinari mai notează că roşiile nu făceau parte iniţial din ingredientele de bază ale preparatului şi nici foile de dafin sau cimbrul.
Vă mai recomandăm:
Mâncare de cod. Reţetă originară din Spania
Se încarcă comentariile...
