Secretele lui Liviu Dragnea, baronul „sărac” de Teleorman care a înviat morţii, a lăsat România fără banii UE şi a pus stăpânire pe tot poporul PSD

Liviu Dragnea, liderul PSD, a fost condamnat definitiv vineri, 22 aprilie, la doi ani de închisoare cu suspendare în Dosarul ”Referendumului”, după ce prima instanţă îl condamnase la un an de închisoare cu suspendare. ”Adevărul” vă prezintă cele mai importante momente din cariera politică a lui Dragnea, care l-au ridicat la statutul de baron de Teleorman şi, apoi, la lider al întregii suflări social-democratice din România.

Liviu Dragnea, preşedintele PSD, a fost condamnat, vineri, 22 aprilie, la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul ”Fraudă la Referendum”, sentinţa fiind definitivă. Baron de Teleorman, ministru şi vicepremier, cel mai important om din Partidul Social Democrat, condamnat, iniţial, la un an de închisoare cu suspendare în dosarul ”Fraudă la referendum”, Dragnea este unul dintre cele mai controversate personaje de pe scena politică actuală. Asupra lui Dragnea au planat de-alungul anilor acuzaţii de corupţie, suspiciuni de fraudă cu fonduri europene, însă în faţa instanţei a ajuns din cauza referendumului din 2012, când în calitate de coordonator de campanie al PSD, a fost acuzat de DNA că ar fi pus la punct un sistem naţional de influenţă prin care ar fi fraudat votul. 

Cum a devenit baron de Teleorman

Cariera politică a lui Liviu Dragnea a început în Teleorman, în anii ’90, preşedintele PSD de astăzi fiind, la intrarea sa în politică, coleg de partid cu Traian Băsescu. Născut la Gratia, în Teleorman, Dragnea a absolvit în 1987 Facultatea de Transporturi din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti. După absolvirea facultăţii a lucrat ca inginer auto, şef de atelier mecanic la Craiova.

Doar patru ani a fost angajat Liviu Dragnea, pentru că din 1990 a ales să intre în sistemul privat, înfiinţând o afacere la Turnu Măgurele, oraşul de reşedinţă. În scurt timp a intrat în politică, alegând PD. La alegerile din 1996 a candidat pe lista de consilieri locali ai PD, la Turnu Măgurele, şi s-a ales cu un mandat de ales local, funcţie pe care a ocupta-o doar din iunie până în decembrie. În decembrie 1996 , la doar 34 de ani şi câteva luni de activitate în administraţie, Dragnea este numit prefect de Teleorman. 

A fost prefect al judeţului Teleorman până în 2000, an în care a candidat şi a câştigat şefia Consiliului Judeţean Teleorman pe listele PD. După alegeri a părăsit PD şi s-a înscris în PSD, devenind în scurt timp  preşedintele PSD Teleorman. Se spune că plecarea lui Dragnea din tabăra PD în 2000 s-ar fi făcut cu scandal, scandal în care un rol important l-a jucat însuşi Traian Băsescu. De pe fotoliul de preşedinte al CJ Teleorman, unde a rămas vreme de 12 ani, Dragnea a crescut: în cariera politică, în influenţă şi în avere. Baroniada PSD a început în Teleorman cu Liviu Dragnea.  Cu oameni puşi în funcţii publice importante, acolo unde sunt gestionaţi banii publici,  cu firme controlate de interpuşi care au exclusivitate la contracte publice, într-un un ghem de interese care a funcţionat fără fisură, Liviu Dragnea a fost vreme de 12 ani stăpân absolut al unui judeţ.

Drumul către preşedinţia partidului

În 2006, când deja numele lui Dragnea căpătase greutate ca lider local, a început construcţia carierei sale de politician la nivel naţional. La Congresul din 10 decembrie 2006, Dragnea a fost ales vicepreşedinte al PSD, responsabil cu reforma statului şi descentralizarea. A ajuns şef de campanie al PSD la alegerile pentru Parlamentul European din 2007. 

A fost coordonator al campaniei PSD pentru alegerile europarlamentare din 2008 şi, de atunci, a condus toate campaniile social-democraţilor. În iulie 2009  este ales secretar general interimar al PSD, pentru ca în octombrie 2009, Consiliul Naţional al PSD să îl desemneze secretar general al partidului. Pe măsură ce creşte în partid, Dragnea aspiră la funcţii tot mai înalte. În 2009 este propus ca ministru de Interne în Guvernul Boc. Dragnea acceptă, însă mandatul său este unul scurt.  

După două săptămâni,  Dragnea şi-a dat demisia  pe motiv că nu poate aplica strategia pe care şi-a propus-o. Dragnea revine pe fotoliul de preşedinte al CJ Teleorman, însă aspiraţiile sale tind către funcţii mai înalte. În 2012 candidează pentru un post de deputat şi obţine mandatul cu un scor zdrobitor: 71,49%. Ajunge în Guvernul Ponta şi este desemnat vicepremier şi ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Aşa cum i-a stat la dreapta lui Mircea Geoană în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2009, Dragnea a stat la dreapta lui Victor Ponta în calitate de şef de campanie al PSD la alegerile prezidenţiale. 

După ce Ponta a pierdut alegerile şi a demisionat din funcţia de preşedinte al PSD, Dragnea a fost organizatorul alegerilor interne din partid . Fiind singurul candidat la alegerile interne din PSD organizate pe 11 octombrie 2015, Dragnea a fost ales preşedinte al partidului cu aproximativ 96-97% din voturile social-democraţilor din toată ţara. 

”Tunurile” lui Dragnea  

De numele lui Dragnea se leagă o serie de afaceri nebuloase. Primul şi cel mai important „tun“ dat în Teleorman s-a întâmplat sub conducerea lui Liviu Dragnea, în 2002, când firma Tel Drum, societatea de drumuri a CJ Teleorman s-a privatizat. Firma este cumpărată de Marian Fişcuci, om de afaceri din Teleorman şi fost coleg de liceu al lui Liviu Dragnea. Cei doi absolviseră împreună în 1980 Colegiul Unirea din Turnu Măgurele. Fişcuci a fost cel care a pus  mâna, în acte, pe Tel Drum şi din societatea aproape intrată în faliment la data privatizării,  aceasta a devenit, în doar câţiva ani, extrem de profitabilă.

 Marian Fişcuci a plătit 8 miliarde de lei, în rate, pentru firmă, deşi societatea era evaluată la 20 de miliarde. Imediat ce a vândut societatea, Consiliul Judeţean Teleorman  a făcut un împrumut de 10 miliarde de lei pentru reparaţii drumuri. Contractul a fost câştigat, evident, de Tel Drum. Şi acesta a fost doar începutul exclusivităţii pe care Tel Drum o va avea la contractele pe bani publici, alocaţi de CJ Teleorman şi primăriile din Teleorman, conduse de primari PSD.

Din 2002 până în 2005, Tel Drum ia în locaţie de gestiune Hotelul Turris din Turnu Măgurele, afacere ce aparţinea soţiei lui Dragnea, Bombonica. Preţul chiriei plătite  era de 25 milioane lei vechi pe lună.  

Potrivit unor informaţii, Tel Drum a modernizat hotelul pe cheltuiala proprie în timpul celor trei ani de închiriere. În anii care au urmat, Tel Drum a câştigat toate contractele de reparaţii la drumurile judeţene pe bani publici, fiind desemnat câştigător la toate licitaţiile organizate de Consiliul Judeţean Teleorman.

 În perioada 2003-2004, firma a câştigat toate proiectele SAPARD pe drumurile din Teleorman, în valoare de 4,95 milioane euro.

 Acţionariatul firmei, ascuns întotdeauna într-o nebuloasă în care numele Dragnea nu a apărut niciodată, s-a tot schimbat de-alungul anilor. În acte au apărut şi alţi apropiaţi ai lui Dragnea, cum ar fi doi foşti colegi de facultate, Liviu Dobrescu şi Mugurel Gheorghiaş, pe care Dragnea i-a recunoscut. „Sobo (n.r. - Liviu Dobrescu) şi Melcul (n.r. - Mugurel Gheorghiaş) sunt foşti colegi de facultate şi de trupă. Asta s-a întâmplat acum 25 de ani. Nu înseamna că acum ştiu despre orice fost coleg ce firma are. Nu stiu dacă ei sunt acţionarii Tel Drum“, declara Dragnea în 2011, la declanşarea scandalului cu fonduri europene.
 

Scandal cu fonduri europene

Vreme de 10 ani, Tel Drum a crescut cum nicio altă firmă din Teleorman nu a mai făcut-o. Dincolo de lucrările atribuite de CJ Teleorman, firma a câştigat majoritatea lucrărilor de reparaţii la drumuri organizate de primăriile conduse de edili PSD. Şi tot Tel Drum a câştigat cele mai importante proiecte finanţate cu fonduri europene. Două dintre contracte au atras atenţia Comisiei Europene, în 2011 Este vorba despre două lucrări de reabilitare a două drumuri judeţene. Pentru neregulile depistate în Teleorman, CE a aplicat instituţiei o corecţie  de 2,5 milioane de lei. Nici acum CJ Teleorman a nu primit toţi banii europeni şi se judecă pentru ridicarea corecţiei. 

Tel Drum însă, aflată în mijlocul anchetei, a fost exonerată în 2013 de Consiliul Concurenţei şi investigaţia s-a clasat. Firma a continuat să câştige majoritatea lucrărilor pe drumurile judeţene. După plecarea lui Dragnea la Bucureşti şi desemnarea sa ca vicepremier, afacerile Tel Drum s-au extins în toată ţara. În ultimii trei ani se estimează că firma a câştigat din bani publici peste 100 de milioane de euro, ca urmare a contractelor încheiate cu insituţii publice.

Averea  baronului de Teleorman

Pe vremea când conducea CJ Teleorman, Liviu Dragnea era chiriaşul a două apartamente de serviciu, iar în declaraţia sa de avere singurul autoturism trecut era un ARO primit moştenire de la socrul său. Câtă vreme a stat chiriaş pe banii statului în două apartamente, Dragnea a început construcţia unei case pe aceeaşi stradă. Şi aşa s-a ridicat pe strada Ion Creangă din Alexandria, pe patru locuri de casă, un palat (foto) al baronului de Teleorman. Pe 6.800 de metri pătraţi se întinde domeniul lui Dragnea format dintr-o casă, o piscină cu jacuzi şi  sistem de iluminat subacvatic, un teren de tenis cu nocturnă. Imagini cu domeniul lui Dragnea au apărut în premieră anul trecut în videoclipul interpretului Alex Maţaev, iubitul fiicei lui Dragnea. 

DNA : ”Vocaţia şi pasiunea sa, ca persoană cu poziţie de autoritate şi influenţă a fost de a impune alegătorilor să voteze”

Liviu Dragnea s-a aflat în atenţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie de mai multe ori, de-alungul celor 12 ani de ”domnie” din Teleorman. Nicio anchetă efectuată pe marginea Tel Drum nu l-a adus în faţa justiţiei. După scandalul cu fonduri europene din 2011 , în ciuda semnalelor trase de Comisia Europeană şi a corecţiei aplicată României după descoperirea fraudării licitaţiilor din Teleorman, Dragnea  a mai câştigat o rundă de alegeri.

Ajuns vicepremier , între timp, Dragnea n-a scăpat totuşi de DNA şi de justiţie. Pentru felul în care a organizat şi gestionat referendumul pentru demiterea preşedintelui Băsescu în calitatea sa de şef de campanie al PSD,  Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii de la Direcţia Naţională Anticorupţie.

Procurorii  l-au acuzat pe Dragnea că a pus la punct un „sistem naţional de influenţă" care să-i permită implicarea autorităţilor controlate politic de PSD în următoarele acţiuni: exercitarea de presiuni asupra preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi asupra membrilor acestora pentru a falsifica semnăturile alegătorilor pe listele de vot şi a introduce în urne un număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători; folosirea unei urne mobile în condiţii contrare legii (fără a exista cereri în acest sens depuse în termen şi aprobate corespunzător); obţinerea pe căi ilicite de informaţii, în fiecare oră, despre numărul de persoane care şi-au exercitat dreptul de vot şi despre modul în care s-a votat în unele secţii de votare; practicarea votului multiplu; denaturarea pe listele suplimentare a ultimei cifre a CNP al unor persoane a căror semnătură a fost falsificată pe listă, pentru a nu permite programelor de calculator specializate să identifice votul multiplu. Liviu Dragnea a fost trimis în judecată. Procesul a durat până anul trecut cândpe 15 mai 2015, Liviu Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare. Dragnea a făcut apel şi a cerut achitarea. Procurorii DNA nu au fost mulţumiţi de sentinţă. Au făcut apel susţinând că pedeapsa de un an de închisoare cu suspendare aplicată de instanţa de fond lui Liviu Dragnea în dosarul "Referendumul" are un cuantum simbolic în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite, iar pedeapsa a fost greşit individualizată.

"Demersurile inculpatului Liviu Dragnea demonstrează că vocaţia şi pasiunea sa, ca persoană cu poziţie de autoritate şi influenţă a fost de a impune alegătorilor să voteze ...—'mai adu-i p-ăia de pe la ţară!' Libertatea de alegere pe care o au cetăţenii şi dreptul de a vota sau nu au fost tratate de inculpatul Liviu Dragnea ca un moft al acestora şi nu ca un imn al demnităţii umane şi libertăţii de opţiune. Deşi, libertatea votului este un drept care trebuie apărat cu orice preţ, fiind dovada palpabilă a libertăţii individului, inculpatul Dragnea a acţionat şi s-a manifestat ca şi cum alegătorii sunt simple obiecte ce pot fi extrase din casă prin oferirea de spectacole cu clovni, baloane şi zâne sau chiar cu forţa, conform voinţei şi interesului inculpatului: 'Băi, dar organizaţi-vă să mi-i aduceţi pe toţi la vot, băi! Îi legaţi, îi luaţi în braţe'", au arătat procurori în documentul depus la apel. 

DNA a cerut închisoare cu executare, între 3 şi 5 ani. Dragnea a făcut apel, cerând achitarea. În final, magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României l-au condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare şi o perioadă de încercare de patru ani. Practic, completul de cinci judecători a decis dublarea primei pedepse. Dragnea are în continuare drepturi electorale, potrivit deciziei instanţei.

Al doilea dosar la DNA

Liviu Dragnea, preşedintele PSD, a fost agăţat de DNA, deocamdată în calitatea de suspect, în dosarul privind angajările fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman. Instituţia a ajuns în ultimii doi ani de mai multe ori în atenţia DNA, după ce fosta directoare Floarea Alesu a fost reţinută şi arestată pentru luare de mită şi cercetată pentru abuz în serviciu şi după ce Bombonica Prodana, fosta soţie a liderului social-democrat şi fostă angajată a instituţiei, a fost pusă sub acuzare de DNA pentru abuz în serviciu. 

Toate drumurile Direcţiei Naţionale Anticorupţie către Protecţia Copilului Teleorman au dus, în urma investigaţiilor, la Liviu Dragnea, cel care a controlat instituţia de pe poziţia de şef al Consiliului Judeţean Teleorman, vreme de 12 ani.

Liviu Dragnea a câştigat primul mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman în anul 2000. Protecţia Copilului, direcţia care avea în grijă copiii instituţionalizaţi din judeţ, se afla la acea vreme în subordinea Consiliului Judeţean Teleorman. Dragnea a devenit în 2001 şi preşedintele executiv al PSD Teleorman. În următoarea perioadă, insituţia ajunsă acum în  atenţia DNA a devenit, sub controlul lui Liviu Dragnea, instituţia de casă a PSD. Aici a fost numită directoare, la decizia lui Dragnea, Floarea Alesu, preşedinta organizaţiei municipale de femei a PSD. Aici şi-au găsit loc de muncă plătit din bani de stat oameni care prestau, în realitate, la sediul PSD. 

”În perioada iulie 2006 - decembrie 2012, suspectul Dragnea Nicolae Liviu, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al organizaţiei judeţene a unui partid politic, cu intenţie, a determinat-o pe inculpata Alesu Floarea, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii.În realitate cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era suspectul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă. Această conduită infracţională a fost de natură să aducă persoanelor respective avantaje patrimoniale necuvenite, respectiv plata drepturilor salariale în cuantum total de 91.362 lei precum şi operarea în carnetul de muncă a vechimii în muncă corespunzătoare” sunt acuzaţiile pe care Direcţia Naţională Anticorpţie i le aduce suspectului Liviu Dragnea.