Destinul tragic al Olenei, fata lui Ştefan cel Mare. A ajuns ţarină la Moscova şi a murit în temniţă, fără ca domnitorul Moldovei să ştie de cruda ei soartă

Ştefan cel mare, alături de familia lui

Domniţa Olena, fiica lui Ştefan cel Mare şi a Evdokiei de Kiev, a ajuns ţarină la Moscova, în urma căsătoriei cu ţarul Ivan cel Tânăr. Cea pe care ruşii au numit-o Voloşanca ar fi putut să schimbe destinul Rusiei, dacă intrigile şi comploturile pentru tronul Moscovei n-ar fi aruncat-o în temniţa în care şi-a găsit sfârşitul.

Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, s-a căsătorit în 1463, când avea doar 25 de ani, cu rusoaica Evdokia de Kiev, descendenta marilor duci ai Lituaniei şi nepoata lui Vladimir, cneaz de Kiev. Fiica celor doi, domniţa Olena, s-a născut, potrivit istoricilor, doi ani mai târziu, în 1465. A rămas orfană de mamă la vârsta de patru ani, după ce Evdokia a murit din cauza unei boli.

Ştefan cel Mare visa să-şi mărite prima fiică cu un ginere de viţă nobilă. Când copila a ajuns la vârsta măritişului, Ştefan a început tratativele pentru căsătoria Olenei cu Marele Prinţ al Moscovei, cneazul Ivan cel Tânăr, fiul şi succesorul la tron al lui Ivan al III-lea.

După cum relatează istoricul C. Gane în ”Trecute vieţi de doamne şi domniţe”, în anii 1480-1481, la curtea domnească a lui Ştefan de la Suceava a sosit în peţit o delegaţie a boierilor ruşi. Olena urma astfel să-şi lege destinul de Ivan cel Tânăr. Logodna a avut loc la Suceava, în absenţa mirelui, doar în prezenţa delegaţiei de boieri moscoviţi care aveau împuternicire, prin procură de la cneaz, de a săvârşi logodna. 

După zile întregi de serbări şi ospeţe, Ştefan cel Mare şi-a lăsat fiica să plece împreună cu boierii de la Moscova, fără să bănuiească că fata sa se îndrepta către un destin crunt. Domniţa Olena a părăsit meleagurile natale şi curtea de la Suceava fără să creadă că nu-şi va mai vedea niciodată tatăl.

Văduvă, în urma unui deces misterios

Istoricii notează faptul că Ştefan i-a dăruit fiicei sale trei boieri care să o urmeze în drumul până la Moscova. Olena s-a oprit în Polonia, unde a fost întâmpinată cu daruri şi alai, aşa cum i se cuvenea în viitoarea sa calitate de ţarină a Moscovei.

În ţara soţului său a fost primită de mama cneazului Moscovei Ivan al III-lea, Maria Iaroslavna. Ruşii i-au dat fiicei lui Ştefan cel Mare porecla de Voloşanca, adică românca. Şi-a cunoscut logodnicul la Moscova, iar marea căsătorie cu Ivan cel Tânăr a avut loc pe 12 ianuarie 1483. În toamna anului următor, la 10 octombrie 1483, Elena l-a născut pe Dimitrie, moştenitorul tatălui său. Ivan cel Tânăr a murit, pe neaşteptate, la şapte ani de la căsătorie, în 1490.

Istoricii au ridicat semne de întrebare în legătură cu moartea ţarului. S-a spus că ar fi fost răpus de o boală de picioare sau că ar fi fost, de fapt, otrăvit de un medic veneţian, în urma unei conspiraţii pusă la cale de mama sa vitregă, Sofia, soţia cneazului Ivan al III-lea. Aceasta ar fi urmărit înlăturarea lui Ivan pentru urcarea pe tron a fiului ei natural, Vasilie. Olena a rămas văduvă la curtea Moscovei, aşteptând ca fiul ei Dimitrie să fie înscăunat cneaz.

Nepotul lui Ştefan cel Mare, cneaz al Moscovei

Viaţa Olenei Voloşanca s-a transformat, la scurt timp după moartea soţului său, într-un coşmar. Ivan al III-lea a fost cel care a hotărât, iniţial, urcarea lui Dimitrie, fiul Elenei Voloşanca, pe tronul moscovit. Încoronarea fiului româncei a fost prima încoronare oficială din istoria Moscovei pe al cărui tron urca chiar nepotul domnitorului moldovean de la Suceava.

Încoronarea a avut loc la data de 4 februarie 1498, în Catedrala Adormirii. Dimitrie, care avea doar 15 ani, a devenit astfel cneaz al Vladimirului, al Moscovei şi al Novgorodului. Momentul încoronării a fost imortalizat, la dispoziţia Olenei Voloşanca, sub forma unui giulgiul numit „Ceremonie bisericească”. Se spune că lucrarea ţesută cu fire de aur şi argint a fost primul tablou laic din Rusia. Bucuria Voloşancăi care tocmai îşi văzuse fiul mare cneaz al Moscovei avea să fie de scurtă durată.

Întemniţată la Moscova

Sofia şi fiul ei Vasilie Ivanovich au continuat uneltirile. Potrivit istoricilor, curtea moscovită era împărţită între adepţii lui Dimitrie şi boierii care complotau pentru înlăturarea acestuia de la tron în favoarea fiului Sofiei. În 1499, Sofia reuşeşte să capete încrederea marelui cneaz Ivan cel Mare şi planul ei privind înscăunarea lui Vasilie prinde contur.

În 1502, în urma intrigilor şi uneltirilor Sofiei, Olena şi fiul ei Dimitrie cad în dizgraţia lui Ivan al III-lea. Acesta cere ca Dimitrie să nu mai fie numit cneaz şi nici el, nici mama lui, Olena, să nu fie pomeniţi în slujbele bisericeşti. Dispune arestul la domiciliu pentru cei doi, şi astfel fiica lui Ştefan cel Mare ajunge prizonieră la Moscova. După ce Vasilie a ajuns oficial cneaz, Olena Voloşanca şi fiul ei Dimitrie au fost trimişi în închisoare.

Ştefan a murit fără să ştie de soarta fiicei sale

Veştile despre ceea ce se întâmpla la curtea Moscovei ajunseseră în 1502 şi la urechile domnitorului Moldovei. Informatorii lui Ştefan cel Mare i-au spus însă că ştirile referitoare la întemniţarea Olenei sunt minciuni. Domnitorul a murit în 1504 fără să afle adevărul despre destinul tragic al fiicei sale, Olena. 

Olena Voloşanca a murit în temniţă la data de 18 ianuarie 1505 şi a fost înmormântată la mănăstirea Voznesenskaia. Patru ani mai târziu a murit de foame şi frig în închisoare şi fiul ei, Dimitrie, nepotul domnitorului Ştefan cel Mare. După moartea Marelui Cneaz Vasilie, pe tronul Moscovei a ajuns fiul acestuia, Ivan al IV-lea, rămas în istorie sub numele de Ivan cel Groaznic, cel mai sângeros conducător din istoria Rusiei.