Christian Ciubotărescu, medicul de nota 10. A dat Bucureştiul pe Munţii Apuseni

Christian Ciubotărescu este de 18 ani medic de familie în comuna Gârda de Sus. Pe lângă medicină, este pasionat şi de speologie.Se îngrijeşte de sănătatea a aproape 2.000 de suflete din această zonă a Apusenilor.

Christian Ciubotărescu a înfiinţat şi conduce asociaţia speologică „Sfinx“, singura din ţară cu sediul într-o comună. De altfel, pasiunea pentru peşteri l-a determinat să vină la Gârda de Sus, deşi a absolvit facultatea cu nota 10.00.

„Sunt originar din Bucureşti, unde m-am născut şi am locuit până după absolvirea facultăţii. Am practicat, mai întâi, medicina ca stagiar în Bucureşti la Spitalul de Urgenţă Floreasca, apoi m-am hotarât să merg ca medic de familie într-o zonă carstică. Îmi amintesc ca în acea perioadă au existat trei posturi la cabinete medicale din trei zone carstice diferite. Am ales Gârda pentru că se află în apropierea Gheţarului de la Scărişoara şi a altor peşteri deosebite“, a spus Christian Ciubotărescu.

Asistenţă medicală pe jos sau cu căruţa

 La început, meseria de medic în Apuseni a fost o veritabilă aventură. „Am locuit mulţi ani în cadrul dispensarului. Când am ajuns aici nu exista decât o chiuvetă şi apa era îngheţată, iar telefonul era unul cu manivela. Invârteai de aceasta până răspundea centralista, care apoi suna la Câmpeni, ca ulterior sa poţi vorbi în altă parte. Daca aveam o urgenţă, invarteam de manivela până la 30 de minute uneori pentru ca ambulanţa să sosească în următoarele 45 de minute“, a afirmat medicul.

Click pe poze pentru galerie foto

Comuna Gârda de Sus are 17 sate şi, în afara drumului naţional care o străbate, nu există niciun kilometru de drum asfaltat. În prezent se lucrează la modernizarea drumurilor care fac legătura cu Gheţarul de la Scărişoara. Unele cătune sunt şi la 15 kilometri distanţă de centrul comunei. Medicul este nevoit, astfel, să meargă la pacienţi pe jos sau cu căruţa. Iarna, majoritatea drumurilor sunt îngheţate, iar deplasarea se face fie pe jos, fie cu sania trasă de cai. Pentru Christian Ciubotărescu distanţa până la un pacient nu reprezintă, însă, o problemă pentru că fiecare pacient trebuie să beneficieze de tratament medical.

A descoperit speologia în liceu

Christian Ciubotăresci practică speologia din clasa a IX-a de liceu. „Profesorul de biologie Şerban Sârbu mi-a deschis apetitul spre acest domeniu. A emigrat în Statele Unite ale Americii, unde a devenit doctor în ştiinţe şi predă la Universitatea din Cincinnati. Pe strada pe care locuiam cu parinţii se afla atunci sediul Institutului de Speologie «Emil Racoviţă», unde am cunoscut o parte din cercetătorii acestuia. Aici se ţineau şi şedintele Clubului de Speologie «Focul Viu» la care am aderat şi pe ale cărui activităţi am ajuns să le conduc pentru scurt timp“, a precizat speologul amator.

Ca şi speolog a realizat hărţi pentru mai mult de 300 de peşteri şi sectoare de peşteri. A vizitat, de asemenea, peşteri importante din Franţa, Slovenia, Slovacia, Marea Britanie. „Principiul speologiei după care mă ghidez este că din peşteră nu ai voie să iei nimic, decât imagini, nu ai voie să omori nimic, dacat timpul propriu şi nu ai voie să laşi nimic, nici măcar urma paşilor“, a mai afirmat medicul speolog.

Printre peşterile studiate se numără Seşuri, Zgurăşti, Coiba Mare, Cetăţile Ponorului, Humpleu, Drninii, Izbucul Tăuz. Cluburile din ţară cu care colaborează în activităţile de cercetare sunt Focul Viu din Bucureşti, Omega, Politehnica şi Cetăţile Ponorului din Cluj, Cristal din Oradea, Emilian Cristea din Alba Iulia. De asemenea, asociaţia pe care o conduce sprijină activităţile cercetătorilor de la Institutul „Emil Racoviţă“.

Cum poate fi îmbunătăţită asistenţa medicală în zonă?
C.C.: „Pentru a putea creşte accesibilitatea populaţiei la serviciile medicale, am decis cu colegii medici din Horea, Vadu Moţilor şi Poiana Vadului, Scărişoara şi Albac să ne asociem şi să formăm un centru de permanenţă pe valea Arieşului Mare“.

Care ar fi cele mai importante realizări în domeniul speologiei?
C.C.: „Asociaţia noastră a contribuit alături de Primăria Gârda, Direcţia Silvică Alba şi Ocolul Silvic Gârda la amenajarea actuala şi la electrificarea Gheţarului Scarişoara în 2001. De asemenea la peştera Poarta lui Ionele am realizat o reconstrucţie ecologică în 2008, care a dus la refacerea unei colonii de lilieci, specie periclitată şi protejata în Europa şi în Romania“.

Ce-i place: „Îmi place biodiversitatea zonei în care m-am stabilit. Tradiţiile locale şi oamenii. Toate acestea m-au făcut să nu regret decizia luată. Ca trăsătură de caracter îmi place sinceritatea oamenilor“

Ce nu-i place: „Nu îmi plac oamenii care mint. De asemenea, detest ca trăsături de caracter la persoane laşitatea şi hoţia“.

Născut: 12 ianuarie 1967, Bucureşti
Studii: Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicina şi Farmacie “Carol Davila” Bucureşti
Starea civilă: Necăsătorit