VIDEO Colţ de rai: Valea Râmeţului, ţinutul fără timp

VIDEO Colţ de rai: Valea Râmeţului, ţinutul fără timp

Primăvara va îmbrăca în verde Cheile Râmeţului, îndulcind peisajul aspru

Pe drumul spre poienile cu narcise ori spre cea mai lungă peşteră din Europa ai impresia că munţii se vor prăvăli peste tine şi că lumea se termină la zidul albastru al mănăstirii Râmeţ. La Stremţ nu vin foarte mulţi turişti. Poate pentru că nu poţi ajunge cu maşina până la destinaţie sau fiindcă în zonă nu sunt multe locuri de cazare. Dar asta nu înseamnă că nu merită să vii aici.

Ştiri pe aceeaşi temă

Nu te lua după aparenţe! Chiar dacă este mai sălbatic şi aproape total neexploatat turistic, ţinutul Stremţului se dovedeşte o încântare pentru toţi cei care trec pe aici. Cine vrea o vacanţă cu drumeţii nu poate găsi un loc mai potrivit, indiferent dacă e vorba de trecerea Cheilor Râmeţului, de o excursie în poienile pline cu narcise ale Tecşeştilor sau de o expediţie în peştera Huda lui Papară - cea mai lungă, cea mai denivelată şi cea mai dificilă peşteră din Europa, unde se află cea mai mare sală, cea mai înaltă galerie, cea mai frumoasă cascadă şi cea mai numeroasă colonie de lilieci de pe bătrânul continent.

Citiţi şi:

VIDEO Colţ de rai: Cu drag, din Valea Drăganului

Colţ de rai: Sâmbăta de Sus, un loc divin

Colţ de rai: Pădurea Letea, cel mai exotic loc din România

Dintre atâtea superlative ai ce alege, cu siguranţă. E bine totuşi să-ţi programezi vacanţa înainte de a da iarba, altfel peisajul destul de aspru o să ţi se pară de-a dreptul sălbatic.

Morar din tată în fiu

Cum intri în Geoagiul de Sus, îţi iese în cale o terasă cu bănci şi mese din lemn, între care par aruncate la nimereală, în iarba verde, câteva căruţe, roabe, şi oale vechi. Numai bine pentru o pauză de cafea, îţi spui, mai ales că locul are o parcare generoasă.

Surpriza vine însă abia după ce cobori din maşină: în spatele barului se află o moară de apă veche de peste 200 de ani care macină la fel de bine ca-n prima zi. De cinci generaţii, o familie se ocupă de singura moară de apă funcţională de pe Valea Stremţului. Vara, turiştii fac coadă pentru o baie în vâltoarea morii, un fel de jacuzzi în care sătenii îşi spală covoarele şi pledurile.

Emil Dan, mândru de moara care macină ca acum 200 de ani 

Familia Dan a cumpărat moara de la Geoagiu de Sus în 1910, pe când aceasta avea, deja, peste 100 de ani. De atunci, fiecare generaţie s-a îngrijit de buna ei funcţionare. „Fiul meu, Vlad, este a cincea generaţie de Dani de la Moara Veche", spune cu mândrie Simona Dan (38 de ani), pe care o găsiţi de regulă în spatele tejghelei de la bar. Soţul ei, Emil Dan, în vârstă de 41 de ani, îşi face veacul în moară şi în grădina care se întinde de-a lungul Văii Geoagiului. „Pe vremuri măcinam şi grâu şi porumb, dar acum am rămas doar cu porumbul. Am luat special scândurile de lemn de la moara de grâu pentru ca turiştii să vadă cum arată pietrele care macină bucatele", povesteşte Emil Dan.

În vara anului trecut, un turist s-a oferit să cumpere moara nefuncţională, pentru a o duce la un muzeu din Bucureşti. Dan ar vrea şi nu prea să renunţe la ea. „De deranjat, nu ne deranjează aici, înăuntru. Mai vine unul, altul şi avem ce le arăta. Nici într-un muzeu nu i-ar sta rău, dar deocamdată ne e greu să renunţăm la ea", spune el.

Deşi este ocupat să macine porumbul unui sătean, îşi găseşte timp să explice cum funcţionează moara, pornind şi oprind de mai multe ori apa care pune în funcţiune pietrele. Mai bine ne arată decât să stea să vorbească: „Fata mea ştie mai bine povestea morii decât mine. Ea vorbeşte cu turiştii când avem câte un grup", se scuză el.

Turiştii stau la coadă la „jacuzzi"

Afară, soarele capricios se aruncă în apă, spărgându-se în mii de bucăţi strălucitoare. „Haideţi să vă arăt cum funcţionează vâltoarea!", spune Dan, luând sub braţ două pături pe care le aruncă în cercul de lemn în care apa se învolburează ca vălul de mireasă. Vâltoarea pe care morarul a făcut-o singur, în urmă cu 11 ani, este un butoi conic de doi metri, construit din bârne de lemn, în care apa cade liber.

Curenţii învârt păturile aproape ca o maşină de spălat - acum le vezi la suprafaţă, acum sunt trase în adânc. „Ăsta da jacuzzi", spune Simona Dan. „Vara stau la rând ca să intre şi câte 60-70 de oameni", adaugă ea.

Vâltoarea morii, „jacuzzi“ pentru turişti

Între timp, vâltoarea învârte păturile, Emil ne arată lacul şi cele două căsuţe de vacanţă din fundul grădinii. Le-a făcut singur, ca şi barul de la stradă, pe care l-a deschis în urmă cu patru ani. - „Sunt constructor, aşa că tot timpul fac câte ceva pe lângă casă", explică el. Dar tot nu-i mulţumit: ca să faci bani din turism trebuie să oferi condiţii, iar ca să oferi condiţii ai nevoie de bani. Şi bani poţi să faci doar dacă ai turişti.

Următoarea sa investiţie majoră va consta în nişte căsuţe de vacanţă dotate cu o micuţă baie. Cu albia Geoagiului în stânga şi balta de peşte în dreapta, ai zice că nu-i nevoie de aşa ceva. Dar ştie el mai bine. Deocamdată se mulţumeşte cu satisfacţia că tot ce iese din mâna lui e frumos. Iar aici nu-l poate contrazice nimeni.

"Am luat special scândurile de lemn de la moara de grâu pentru ca turiştii să vadă cum arată pietrele care macină bucatele.''
Emil Dan
41 de ani

"Fiul meu, Vlad, este a cincea generaţie de Dani de la Moara Veche.''
Simona Dan
38 de ani

Poarta neştiută spre Apuseni

Indiferent ce ţi-ai propune să faci pe Valea Râmeţului, o vizită la mănăstirea de aici este obligatorie. Întemeiată în 1214 de călugării Ghenadie şi Romulus, retraşi în peşterile săpate de apa Geoagiului în versanţii Trascăului, mănăstirea Râmeţ e unul din cele mai vechi aşezăminte monahale ortodoxe din Transilvania.

Mănăstirea Râmeţ e una dintre cele mai vechi din Transilvania

Biserica veche, ce poartă hramul „Izvorul Tămăduirii", după izvorul care iese de sub altar, are mai multe straturi de pictură, primul datând din anul 1300 şi ultimul, al şaptelea, din 1809. Deşi azi mănăstirea de la Râmeţ înseamnă un complex de clădiri în care vieţuiesc 80 de măicuţe, dovezile şi mărturiile din trecut au fost păstrate cu grijă.

Aşezământul adăposteşte un muzeu în care se află o colecţie de carte veche, icoane pe lemn şi pe sticlă, obiecte etnografice din zonă şi obiecte de cult. În atelierul de covoare măicuţele lucrează carpete olteneşti şi persane pe care le puteţi cumpăra de la magazinul cu obiecte bisericeşti din curte. La orice oră ajungi la mănăstire, vei găsi o măicuţă-ghid gata să te însoţească şi să-ţi povestească istoria aşezământului.

Să nu te aşteptaţi, însă, să simţiţi spiritul locului în timpul unei vizite scurte, fiindcă nici n-ai timp, de altfel, să treci dincolo de zidul albastru de piatră din spatele mănăstirii, care marchează intrarea în Cheile Râmeţului, o poartă mai puţin cunoscută către Apuseni.

Pescuit şi vânătoare

Comuna Stremţ

- LOCALIZARE. Comuna Stremţ din judeţul Alba este situată între Munţii Trascăului şi zona joasă a Culoarului Mureşului, pe cursul inferior al râului Stremţ. Comuna se află la 22 de kilometri de Alba Iulia şi la 5 de Teiuş.

- ACCES.
Accesul cu maşina se face de pe DN 1 Europa 81 pe drumul 750C. Cea mai apropiată staţie CFR se află la Teiuş, de unde sunt curse de autobuz spre Stremţ.

- CAZARE. În zonă sunt doar două locuri de cazare, ambele în Geoagiul de Sus: cabana Râmeţ, ce aparţine de Mănăstirea Râmeţ, şi pensiunea Râmeţ (foto), de trei stele, care a deschis şi o vilă pentru grupurile de turişti dispuşi să se gospodărească singuri în vacanţă. Cabana Râmeţ (telefon 0258/880.111, 0258/880.195) e în în renovare şi va fi redeschisă înainte de Paşti. Cazarea la pensiunea Râmeţ (telefon 0258/848.440, 0740.165.041), ce dispune de 12 camere, costă 100 de lei pentru două persoane în cameră matrimonială şi 90 de lei în cameră single.

- DIVERTISMENT. Pe lângă drumeţii în rezervaţiile naturale Cheile Tecşeştilor sau Cheile Mănăstirii puteţi pescui în Valea Stremţului şi pe lacul Stremţ, situat lângă ruinele fostei cetăţi a Diodului sau pe lacul familiei Dan din Geoagiul de Sus. Pe Valea Trascăului, cei care au permis de vânătoare pot împuşca fără restricţii şacalul auriu, ce a migrat în ultimii trei ani din Ungaria, pe Valea Mureşului.

- INFORMAŢII
. Pe site-urile welcometoromania.ro şi xplorio.ro găsiţi scurte descrieri ale zonei.

citeste totul despre: