Teoria conspiraţiei: care este adevărata semnificaţie a culorilor de pe ambalajul de pastă de dinţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Una dintre cele mai promovate legende pe internet, în special pe reţelele sociale, se referă la semnele colorate de pe pasta de dinţi. Se susţine teroria conform căreia respectivele linii colorate reprezintă caracteristica pastei de dinţi, pornind de la natural şi până la chimic. O altă apreciere susţine că acestea nu sunt altceva decât semne pentru ca maşinăriile de producţie să ştie pe unde să taie tuburile.

“Aveţi grijă când cumpăraţi pastă de dinţi. La baza tuburilor de pastă de dinţi se află semne colorate, a căror semnificaţie este următoare: verde – pasta de dinţi e din substanţe naturale, albastru – naturală şi medicamente, roşu – naturală şi substanţe chimice, negru – toxică, doar substanţe chimice”. Aşa sună una dintre postările care s-a răspândit pe Facebook şi a adunat mii de like-uri şi share-uri.

Adevărul este că această teorie este una cât se poate de falsă. Semnele colorate rectangulare de la baza tuburilor de pastă de dinţi n-au nimic de a face cu compoziţia chimică a pastelor de dinţi, indiferent de culoarea pe care o au. Nu acesta este rolul lor. Adevărata lor semnificaţie este cu totul alta.

Semnele rectangulare colorate sunt folosite de maşinăriile moderne folosite din industria de ambalare. Ele le spun maşinăriilor unde să taie şi să îndoaie tuburile sau indică ce culori trebuie folosite pentru mesajele imprimate de pe ele. Culoarea semnelor rectangulare va fi întâlnită cu siguranţă şi în alte locuri pe suprafaţa tuburile de pastă de dinţi. Multe produse au tipul acesta de semne, nu doar tuburile de pastă de dinţi, însă unele cazuri ele nu sunt atât de vizibile.

Aşadar, semnele de pe tuburile de pastă de dinţi n-au nicio semnificaţie pentru consumatori, ci doar pentru maşinăriile din industria de ambalare şi pentru specialiştii care le operează. Drept urmare, cea mai bună metodă pentru a vedea care este compoziţia chimică a unei paste de dinţi este să vă uitaţi la lista de ingrediente, dau asigurări specialiştii.

image

Istoria pastei de dinţi

Din punct de vedere istoric, prima referinţă la pasta de dinţi vine din Egipt unde un manuscris din secolul al patrulea recomanda o amestecătură de sare, piper, frunze de mentă, şi flori de iris. În Roma antică se considera că urina umană este un agent de curăţare a dinţilor foarte bun.

Pasta de dinţi şi pudra pentru dinţi nu au fost folosite prea mult până în secolul al XIX-lea în Marea Britanie. Pe la începutul anilor 1800 periuţa de dinţi se folosea numai cu apă, dar la scurt timp pudrele pentru dinţi au devenit populare. Multe erau făcute în casă, cu cretă, cărămidă pulverizată şi sare. O enciclopedie din anul 1866 recomanda o pudră pentru dinţi fabricată din cărbune pulverizat, dar în acelaşi timp avertiza că pudrele pentru dinţi ce se comercializau făceau mai mult rău decât bine.

Până în anul 1900, o pastă de dinţi făcută din apă oxigenată şi praf de copt (bicarborat de sodiu) a devenit combinaţia recomandată. Pastele de dinţi pre-amestecate au fost prima oară fabricate în secolul al XIX-lea dar nu au întrecut în popularitate pudra pentru dinţi înaintea primului război mondial. În anul 1896 în New York, compania Colgate a făcut prima pastă de dinţi în tuburi deformabile similare cu cele folosite pentru acuarele.

Fluoruri au fost adăugate în pasta de dinţi în anul 1914 şi a fost criticat de Asociaţia Dentală Americană (ADA) în 1937. În anii '50, noile paste cu fluor au primit însă aprobarea de la ADA. Limitele acceptabile şi cantităţile sugerate de fluor în pasta de dinţi diferă în fiecare ţară.

Înaintea celui de-Al Doilea Război Mondial, pasta de dinţi se vindea în containere din plumb. Chiar dacă acestea erau cerate, plumbul se amesteca cu pasta de dinţi, cauzând boli şi decese. După al Doilea Război Mondial, pasta de dinţi se comercializa în containere de plastic. La vremea respectivă, toţi membrii familiei foloseau pasta de dinţi împreună cu aceeaşi periuţă şi se puteau transmite boli.

Citiţi şi:

Femeia română în urmă cu 150 de ani, descrisă de călătorii francezi: foarte iubăreaţă, geloasă şi leneşă

Misterul tăbliţelor de la Sinaia. Teoriile care privilegiază falsul ordinar în dauna cronicii originale a istoriei dacilor

Ce sunt marcajele turistice şi care este semnificaţia lor. Cum sunt clasificate traseele montane

Cazare în condiţii ca acum 100 de ani într-o locuinţă tradiţională din Apuseni. Experimentul realizat de o familie din Bucureşti în satul Cheia din Alba

Ferma de măgăriţe din Apuseni, afacerea de succes cu lapte ce se vinde cu 100 de lei litrul

Cum se obţine cel mai bun vin în gospodărie. Producătorii sunt încântaţi de calitatea strugurilor făcuţi în 2016

Destinul tragic al partizanilor dobrogeni ucişi mişeleşte de securitatea comunistă. Împuşcaţi şi îngropaţi cu cătuşele pe un deal din Timiş

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite