FOTO Rămăşiţele partizanului Ioan Andreşel, descoperite şi deshumate de arheologi în Apuseni, la peste 1200 de metri altitudine

Publicat: 26.09.2017 10:30

Ultima actualizare: 10.08.2022 21:23

Arheologii au deshumat rămăşiţele pământeşti ale lui Ioan Andreşel

Rămăşiţele pământeşti ale unui luptător anticomunist, împuşcat de Securitate în vara lui 1950 şi îngropat într-un loc izolat, la peste 1200 de metri altitudine în Munţii Apuseni, au fost descoperite luni în cadrul unei acţiuni de investigaţii arheologice organizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

Coordonatorul cercetărilor, Gheorghe Petrov, expert IICCMER, a declarat că, în urma unei acţiuni de investigaţii arheologice desfăşurată pe teritoriul comunei Bistra, la peste 11 kilometri de centrul satului, în zona Poarta între Căi, arheologii au descoperit la o adâncime de circa 70 de centimetri rămăşiţele lui Ioan Andreşel, executat de Securitate în 16 august 1950. Locul mormântului lui Ioan Andreşel a fost stabilit cu aproximaţie prin confruntări repetate cu mai mulţi martori care au fost transportaţi de-a lungul timpului în teren, fiind căutat, verificat şi identificat cu precizie de echipa arheologică a IICCMER la începutul lunii septembrie.

Investigaţiile s-au desfăşurat în prezenţa unui procuror militar, de la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instituţie care a fost sesizată de IICCMER în privinţa acestui caz de omor şi a locului unde victima a fost înhumată. De asemenea, la cercetări au participat poliţişti şi specialişti ai Serviciul Judeţean de Medicină Legală Alba. În cursul zilei de marţi, 26 septembrie, are loc o slujbă religioasă, după care rămăşiţele pământeşti ale lui Andreşel vor fi "extrase" şi "recoltate" de arheologi, a menţionat Petrov.

Potrivit IICMER; după campania Securităţii din anul 1949 prin care au fost arestate şi apoi condamnate multe persoane din zonă care au avut legături cu membrii organizaţiei Frontul Apărării Naţionale, această nouă situaţie a reprezentat o altă provocare pentru autorităţile regimului. În baza instrucţiunilor primite din partea Direcţiei Regionale a Securităţii Poporului Cluj şi în înţelegere cu conducerea Organizaţiei Judeţene a Partidului Muncitoresc Român din Turda, Serviciul Judeţean a Securităţii Poporului Turda a organizat o acţiune represivă de intimidare şi constrângere a populaţiei din Bistra.

În ziua de 14 august 1950, în zonă au fost trimise de la Turda mai multe cadre operative de securitate, care, în

colaborare cu personalul Biroului de Securitate din Câmpeni şi cu miliţieni de la Posturile de Miliţie Bistra şi Câmpeni, au reţinut şi transportat la sediul Securităţii din Câmpeni circa 35 de persoane, acestea fiind rude apropiate ale partizanilor Nicolae Selagea şi Ihuţ Traian, dar şi persoane cu o stare materială mai bună, considerate ca fiind chiaburi şi suspectate că ar acorda sprijin partizanilor. Aici au fost cu toţii anchetaţi şi ameninţaţi, fără a li se lua însă declaraţii scrise. În urma aşa-ziselor cercetări, s-a constatat că pentru situaţia creată în Bistra se fac vinovaţi trei chiaburi, şi anume Andreşel Ioan, Pom Traian şi Trifa Iosif, ultimii doi fiind deja reţinuţi la Câmpeni.

Măsurile dispuse de Securitate au fost ca cei trei să fie imediat executaţi în locuri prestabilite. Ca urmare, în dimineaţa zilei de 16 august 1950, Pom Traian şi Trifa Iosif au fost aduşi de la Câmpeni la Bistra, de unde au fost transportaţi pe jos şi executaţi prin împuşcare, în locuri diferite. După execuţia acestora, în aceeaşi zi, înainte de orele amiezii, Andreşel Ioan a fost căutat şi ridicat de la locuinţa ce o avea în munte, la Dosul Neagului, unde pe timpul verii stătea cu animalele. Conform mărturiilor unor localnici, Andreşel a fost maltratat şi apoi transportat pe o distanţă de circa 1,5 km până la locul cunoscut sub denumirea de Poarta între Căi, aici fiind executat prin împuşcare. Cadavrul lui Andreşel Ioan precum şi trupurile celorlalte două victime au fost lăsate pe locurile de execuţie, fiind îngropate a doua zi, în 17 august. Pentru săparea gropilor de mormânt au fost aduse cu forţa rude ale celor doi partizani, Selagea şi Ihuţ, precum şi alţi oameni mai înstăriţi din Bistra, care fuseseră anchetaţi la Câmpeni, moartea consătenilor fiindu-le dată ca exemplu.

Citește și: Tăbliţa cu blesteme descoperită la Alba Iulia. Ce cuvinte „grele“ sunt scrise pe obiectul din plumb vechi de 2000 de ani

Conform mărturiilor, pe trupul fiecărei victime a fost pusă o bucată de carton pe care era scris: „Cine face ca el, ca el să păţească”. Pe locul mormintelor, rudele victimelor nu au avut voie să pună vreo cruce sau un alt semn de recunoaştere. Din datele culese de la urmaşii lui Andreşel, rezultă că la mormântul acestuia a fost pusă o cruce de lemn prin anul 1958, după ce fiica sa a revenit din deportare (ian. 1956) şi ginerele său s-a eliberat din penitenciar (sept. 1957) după ce a executat opt ani de muncă silnică. Între timp crucea de lemn a dispărut, dar după 1990, când nu se mai cunoştea locul precis al mormântului, s-a pus undeva în apropiere o cruce metalică fixată într-o fundaţie de beton, care şi aceasta s-a risipit fiind dislocată de utilajele ce deserveau o exploataţie forestieră din zonă.