FOTO Certificatul de naştere al Roşiei Montane, „scrijelit“ de un jurist pe o tăbliţă cerată în 6 februarie 131

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Roşia Montană la începutul secolului XX/Sursa foto noisuntemmineri.org
Roşia Montană la începutul secolului XX/Sursa foto noisuntemmineri.org

Din documentul cu valoare unicat, Tab.Cer.D.XVII, rezultă clar existenţa localităţii miniere şi numele antic romanizat-Alburnus Maior. Dovada a stat la adăpostul munţilor peste 1.500 de ani.

Un jurist cu nume italic, Valerius Firmus,  zgârîia în  6 februarie 131,  pe ceara moale a unei tăbliţe cerate,  un contract de închiriere a forţei de muncă într-o mină de aur din Roşia Montană.  Fără să ştie, juristul redacata certificatul de naştere al Roşiei Montane. Valoroasa „carte de lemn cerată“, Tab.Cer.D.XVII,  cu dimensiunile de 137x68 mm, se înscrie pe lista documenelor cu valoare istorică, lingvistică şi juridică, descoperite la Roşia Montană.

Tăbliţele, ascunse în mine de aur 1.500 de ani

Tripticele, cum mai sunt cunoscute, cele mai multe descoperite între anii 1786 şi 1855, cuprind texte din contracte de vânzare-cumpărare, de împrumut cu dobândă, de asociere, dovezi de cheltuieli şi preţuri. Traducerea textelor, dar şi desene după tăbliţele descoperite la Alburnus Maior se găsesc în lucrarea lui I.I.Rusu, „Inscripţiile Daciei Romane“, volumul I.

La Roşia Montană s-au găsit 50 de tăbliţe cerate, dintre care jumătate au fost distruse integral sau parţial, din nepricepere, ignoranţă sau rea-credinţă. Întregi sau părţi s-au păstrat 25. Cele mai multe au fost scoase din ţară şi se află la Budapesta, Viena, Berlin. Cele 25 de „cărţi de lemn“, cum mai sunt cunoscute, au fost publicate integral, în 1873, cu comentarii şi ilustraţie grafică, de către eruditul german Theodor Mommsen. Ceea ce susţin toţi cei care le-au studiat este faptul că tripticele sunt documente extrem de rare şi de o foarte mare importanţă. Sunt o dovada despre răspândirea limbii latine vulgare în cel de-al II-lea secol după Christos. Mai mult, despre scrierea în aceasta limbă, cu totul necunoscută în lume, până la descoperirea tăbliţelor de la Roşia Montană.

În ediţia electronică a Encicopediei României, se arată că,  „deşi s-au descoperit şi alte tăbliţe cerate asemănătoare pe cuprinsul fostului Imperiu roman, cele de la Roşia Montană s-au păstrat într-o stare atât de bună încât au putut fi citite în zilele noastre, puţine altele fiind conservate la fel de bine. Motivul pentru care tăbliţele cerate au fost ascunse în minele de aur nu se cunoaşte, se presupune doar că ele ar fi fost depozitate acolo în urma invaziei marcomanilor. Faptul că ele rămas ascunse în mine timp de mai bine 1.500 ani sugerează că proprietarii lor ori au murit în timpul invaziei marcomanilor, ori  nu s-au mai întors niciodată din refugiul spre care plecaseră din calea atacatorilor“.

Roşia Montană, la vârsta de 1.884 de ani

Din anul 131 şi până astăzi s-au scurs 1884 de ani. Memorabilă vârstă şi memorabil certificat de naştere. Unic în lume. Avem o vârstă bimilenară, atestată istoric. Rămâne să cântărească fiecare dintre noi dacă ne oferă un motiv suficient să ne mândrim! (Articol scris de NICU NEAG)

Ziua Roşiei Montane, sărbătorită în 20 de oraşe din România şi străinătate

Sindicatul Viitorul Mineritului: ”La 1884 de ani de la prima atestare, Roşia Montană a intrat în moarte clinică”

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite