Sportul din copilărie clădeşte adulţi puternici

Dacă un copil ar face mişcare măcar o jumătate de oră pe zi, riscul de a suferi de o boală gravă la vârsta adultă, de exemplu diabet, s-ar reduce semnificativ, afirmă specialiştii americani de la Clinica Mayo.

Cei mai mulţi copii nu fac deloc mişcare, atitudine evidenţiată şi în statistici. Într-un raport al Institutului pentru Sănătate Publică se arată că numai în ultimii opt ani, în ţara noastră, numărul copiilor obezi înscrişi în învăţământul primar s-a dublat. Acest lucru însă nu era greu de anticipat, mai ales dacă ţinem cont de faptul că, odată cu avântul tehnologiei din ultimul deceniu, cea mai mare parte a timpului liber se petrece în mediul virtual.

În prezent conexiunea la internet este la îndemâna oricui, inclusiv a copiilor de gimnaziu, iar sporturi, precum fotbalul, pot fi jucate online fără niciun pic de efort. Implicit, un astfel de comportament încurajează sedentarismul care, în asociere cu o dietă dezechilibrată, favorizează acumularea kilogramelor de la o vârstă fragedă. Cosmin M. (6 ani), din Codlea, are o pasiune pentru jocurile pe calculator cărora, de altfel, le şi alocă aproape tot timpul său liber. Iar singura formă de mişcare este cea din timpul orelor de sport de la grădiniţă. Prea puţin însă, spun medicii.

Părinţii au un rol-cheie

Mişcarea, asociată cu o dietă echilibrată, reprezintă cea mai bună armă de luptă împotriva obezităţii, maladie care afectează milioane de adulţi, dar şi din ce în ce mai mulţi copii şi adolescenţi.

Reprezentanţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii estimează că, în anul 2025, în lume, vor exista 300 de milioane de persoane obeze. Aceasta înseamnă că, dacă nu se iau măsuri, copiii care în prezent au probleme cu greutatea vor îngroşa rândurile adulţilor obezi.

Edward, în timpul unui  meci de polo

În România, numărul copiilor obezi şi supraponderali a atins cote alarmate (există voci care susţin că suntem pe primul loc la nivel european), motiv pentru care, începând de săptămâna aceasta, se dă startul programului de educaţie şi de cultură sportivă pentru copii şi tineri „Junior Sport".

„Sub sloganul «Trimiteţi copiii la sport!», prin acest proiect ne propunem să implicăm părinţii în educarea gustului copiilor pentru sport. Prevenţia trebuie să înceapă din copilărie, iar sportul este vital atât pentru a preveni îmbolnăvirea, cât şi pentru dezvoltarea psihică armonioasă", explică Mihai Dragomir, coordonatorul proiectului „Junior Sport" şi promoteorul fitness-ului în România. În proiect sunt implicate o serie de personalităţi din lumea sportivă, printre care Cristian Ţopescu, Elisabeta Lipă şi Iolanda Balaş.

Elevii de gimnaziu şi de liceu vor beneficia de informaţii privind rolul mişcării asupra stării de sănătate atât prin intermediul revistei „Junior Sport", care se va distribui gratuit în şcoli, cât şi de pe site-ul www.juniorsport.ro.

Îndrumă-l să meargă pe jos!

Studiile au arătat că sportul, practicat de la vârste fragede, poate preveni o serie de boli grave precum hipertensiunea arterială, unele afecţiuni cardiovasculare, cancerul de colon şi nu în ultimul rând obezitatea.

Ba, mai mult, potrivit medicului american Glyn Roberts, cu specializare în psihologia sportivă, de la Universitatea din Illinois, copiii care fac sport moderat (de două-trei ori pe săptămână) au o memorie mai bună, dau randament mai bun la şcoală şi sunt mai puţin stresaţi decât copiii care nu fac sport.

Ba, mai mult, s-a observat că în rândul copiilor care fac mişcare există mai puţine cazuri de anxietate şi de depresie. Există însă o categorie de copii care nu fac mişcare deloc şi nu pentru că sunt comozi, ci pentru că nu le place.

Andrei E. (14 ani), din Bucureşti, se numără printre aceşti copii. „Nu-mi place sportul, deşi prietenii mei fac baschet, fotbal şi rugby. Eu mai ies cu bicicleta din când în când şi joc şah. Nu cred că sunt talentat la vreun sport", ne povesteşte Andrei. În astfel de situaţii, medicii recomandă mersul pe jos. „Mersul pe jos este deosebit de util prin prisma beneficiilor metabolice.

Aşadar, dacă un copil nu vrea să meargă la înot sau să alerge, atunci să meargă pe jos măcar o jumătate de oră în fiecare zi", explică medicul specialist nutriţionist-diabetolog Adrian Copcea de la Centrul Medical „Asteco" din Cluj-Napoca.

La polul opus însă, se află copiii care nu doar iubesc să facă mişcare, dar au transformat sportul într-un mod de viaţă. Adam Edward Georgian (15 ani), din Bucureşti, face sport de performanţă (polo pe apă) de la vârsta de
8 ani.

„Am început să fac înot de la vârsta de 6 ani. La un moment dat, am încercat dansul sportiv, dar nu mi-a plăcut şi m-am întors la înot. După trei ani de înot, profesorul m-a îndrumat către polo pe apă. Nu aş renunţa niciodată la acest sport pentru că m-a ajutat să fiu disciplinat şi să mă dezvolt armonios. În fiecare zi, timp de o oră şi jumătate, fac mişcare. Performanţa cere sacrificii, dar, când vin rezultatele, ambiţia creşte şi mai mult", povesteşte Edward.

30 de minute de mers zilnic pe jos previne acumularea kilogramelor.

"Prevenţia trebuie să înceapă din copilărie. Sportul este vital atât pentru a preveni îmbolnăvirea, cât şi pentru dezvoltarea psihică armonioasă."

Mihai Dragomir coordonator proiect „Junior Sport"

Joaca, alternativă la activitatea fizică

Coordonatorul programului „Junior Sport" spune că jocurile care implică mişcare, practicate atât în casă, cât  şi afară, sunt echivalente cu practicarea unui sport. De asemenea, Mihai Dragomir spune că ar trebui să-i arăţi copilului şi alte modalităţi de a fi activ (n.r. - puterea exemplului este vitală în acest caz), precum alergat uşor, săritul corzii, dans ori înot.

Recomandări în funcţie de vârstă

Vârsta    Activitate fizică

0-3 ani    înot
3-6 ani    înot, gimnastică, fotbal mini
6-8 ani    dans, arte marţiale, cardio mix, patinaj, echitaţie
8-10 ani    minifotbal, minibaschet, minivolei
10-12 ani    scrimă, înot, minifotbal, cardiomix, minipolo
12-14 ani    tenis, baschet, volei, gimnastică artistică
14-16 ani    canotaj, baseball

Sursa: Cartea „Ia-ţi porţia de sănătate", autor: Mihai Dragomir

Dieta, cât mai variată şi cumpătată

Bazele unui stil de viaţă sănătos se aşază în copilărie, afirmă medicii. Iar acest lucru înseamnă nu doar activitate fizică zilnică, ci şi adoptarea unei diete mai echilibrate. Potrivit medicului nutriţionist Adrian Copcea, o alimentaţie echilibrată ar trebui să cuprindă surse de glucide (carbohidraţi), proteine şi de lipide.

Andrei încearcă să nu se lase tentat de alimentele nesănătoase

„Se vor prefera proteinele de calitate, precum carnea, brânza, lactatele şi ouăle. În meniul zilnic trebuie incluse obligatoriu şi grăsimi mono- şi polinesaturate de provenienţă vegetală (ulei de măsline şi de floarea-soarelui) şi oleaginoase (migdale şi fistic). În ceea ce priveşte glucidele, se vor prefera cele cu absorbţie lentă, precum cerealele, pâinea din cereale integrale, orezul cu bob lung, pastele făinoase din grâu dur şi cartofii (n.r. - de preferat, se vor consuma copţi şi mai apoi răciţi, pentru că astfel au un indice glicemic mai scăzut)", explică medicul Adrian Copcea.

De asemenea, pe lângă macronutrienţi (principalii furnizori de energie) se va asigura şi doza zilnică de vitamine şi de minerale, sursa cea mai bună fiind fructele şi legumele proaspete.

În ciuda faptului că nu face mişcare atât cât ar trebui, Andrei E. îşi menţine greutatea în limite normale. El are 1,65 metri şi 43 de kilograme. Secretul lui în ceea ce priveşte alimentaţia este cumpătarea.

„Nu exagerez cu mâncatul şi consum foarte puţină pâine. Mama mi-a spus că am arderile bune (n.r. - metabolism echilibrat). Am fost învăţat de mic să mă hrănesc sănătos, dar mai mănânc şi dulciuri. Deşi nu mă tentează prea des alimentele nesănătoase, preferatele mele sunt pastele şi cartofii prăjiţi", mai spune Andrei.

Adrian, în schimb, mănâncă multe dulciuri în fiecare zi. „În timp, lipsa mişcării şi excesul de calorii favorizează atrofierea musculaturii, pierderea mobilităţii articulare şi acumularea de grăsime, factor de risc pentru diabet şi pentru artrită", explică Mihai Dragomir.