Cel mai european oraş din America de Sud

Cel mai european oraş din America de Sud

Montevideo a fost fondat în anul 1726, de guvernatorul oraşului Buenos Aires, Mauricio de Zabala. Construit pe malul estuarului fluviului La Plata, micul fort spaniol - San Felipe y Santiago de Montevideo a fost gândit să pună stavilă înaintării portugheze venite dinspre nord, din Brazilia.

Fortul se transformă apoi în oraş-port şi creşte încet, dar sigur, primind de la spanioli, spre supărarea oraşului-mamă, Buenos Aires, monopolul comerţului cu sclavi pentru tot Vice-regatul fluviului La Plata, precum şi autoritate navală asupra întregii coaste argentiniene, de la nord de Río Plata şi până la insulele Malvinas/Falkland.

Cucerit de englezi, va deveni în 1828 capitala unui mic stat independent, Republica Orientală a Uruguayului – înfiinţat pentru a juca rol de tampon între cei doi giganţi locali, Argentina şi Brazilia.

Astăzi, oraşul Montevideo adăposteşte aproximativ 1,7 milioane de locuitori, adică jumătate din întreaga populaţie a Uruguayului. 

Tango şi uvita

Montevideo împarte cu Buenos Aires meritul de a fi locul de naştere al tangoului. Blocul numit Palacio Salvo, construcţie emblematică pentru oraş, are o placă care menţionează că în acest loc (pe când aici mai era încă salonul de muzică al Clubului Naţional de Fotbal) a fost compus în anul 1917 unul dintre cele mai celebre tangouri ale tuturor timpurilor, La Cumparsita - declarat în anul 1997 „imn cultural şi popular” al Uruguayului.

Un alt loc emblematic al oraşului este Baar Fun Fun, un bar de dimensiuni liliputane, fondat în 1895, şi în care au cântat toţi marii interpreţi ai tangoului, fie ei uruguayeni sau argentinieni. La acest bar aflat în Oraşul vechi (La Ciudad Vieja) se mai poate savura şi astăzi o băutură unică, produsă în mod artizanal – Uvita, a cărei reţetă a fost între timp patentată, dar care a rămas secretă. Şi dacă e joi, vineri sau sâmbătă, acest lucru se poate face ascultând muzică interpretată pe viu.

Esplanada Franţei

Oraşul se mândreşte cu multe alte clădiri vechi de peste un secol, în perfectă stare, cum ar fi Teatro Solis, Universitatea sau Palatul Parlamentului.

Poarta Cetăţii (Puerta de la Ciudadela) este însă singurul vestigiu rămas în picioare din zidul vechii cetăţi, dărâmat în totalitate după obţinerea independenţei, pentru a face loc construcţiei de locuinţe. Poarta separă Oraşul vechi de Centru, unde se află şi Zona pietonală Sarandi (Peatonal Sarandi) – care începe de la Poarta Cetăţii  şi ţine până la Esplanada Franţa (Rambla Francia). „Inima” acestei zone pietonale „bate” în ritmul oraşului, cu muzee elegante, galerii de artă, restaurante şi magazine de bijuterii, dar şi cu mici târguri artizanale, muzicieni ambulanţi, „statui vii” şi diverse personaje pitoreşti.

Un alt loc pitoresc este Muzeul carnavalului (Museo del Carnaval), care reuneşte obiecte, costume, decoruri şi partituri muzicale ce povestesc istoria acestei sărbători tipice a oraşului Montevideo – un amestec de Commedia dell’arte şi Carnaval veneţian, pe de o parte, cu muzică candombe şi dansuri africane, pe de altă parte.

Un alt reper al oraşului este Fântâna din Piaţa Matriz (Fuente Plaza Matriz), împodobită cu simboluri masonice. De altfel, simbolurile masonice se regăsesc în multe alte locuri, indicând cât de puternică a fost influenţa masonică în istoria Uruguayului, cel mai laic stat sud-american.

Cartierul emigranţilor

O perspectivă panoramică asupra oraşului se poate vedea din fortăreaţa de pe dealul din Montevideo (La fortaleza del Cerro de Montevideo), situată de partea cealaltă a golfului. La fortăreaţă se ajunge trecând printr-un cartier cu case mici, fără etaj - Cosmopolis, construit exclusiv de emigranţi. Străzile acestui cartier poartă numele ţărilor de unde provin emigranţii - SUA, Japonia etc.

Nu trebuie uitate plajele fluviale, extrem de largi, flancate de cartiere selecte. Nisipul lor este deosebit de fin. Deşi apa fluviului este puţin tulbure din cauza sedimentelor venite din amonte, ea este totuşi foarte curată şi bună pentru baie.

La Montevideo,  cu Alexandru R. Săvulescu

Alexandru R. Săvulescu este ziarist.

A publicat, începând din 1990, articole şi fotografii, în special pe teme de protecţia mediului, în multe reviste, dintre care menţionăm: „Eco Magazin“, „Perspective“, „22“, „Dilema Veche“, „Igloo“, în România. Articolele sale au apărut şi în reviste din străinătate, cum ar fi „Eco Decision“ (Canada), „Danube Watch“ (Austria), „Green Horizon“ (Ungaria), „Natura“ (Republica Moldova). Călătoriile sale de studiu şi documentare l-au purtat de la Cercul Polar de Nord până în Africa de Sud, şi din Japonia până în Argentina.

Nu rataţi!

Fântâna din Piaţa Matriz  Foto: Alexandru R. Săvulescu

În fiecare duminică, se desfăşoară „La Feria Tristán Narvaja“, târg de antichităţi şi curiozităţi, pe esplanada de la malul oceanului.

Muzeul Naţional de Istorie, găzduit în mai multe case vechi din oraşul vechi, cuprinde exponate datând dinaintea colonizării europene până la mijlocul secolului XX.

Muzeul Carnavalului, cu o colecţie de costume, tobe, măşti, fotografii, ce ilustrează istoria de 100 de ani a evenimentului. 

Muzeul Romantic este o extravagantă rezidenţă negustorească, construită în 1830, în care s-au păstrat mobilierul, veşmintele şi obiectele personale ale vechii elite a oraşului.