VIDEO Soluţii de reciclare a sticlelor din plastic

Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, vrea să introducă în România o maşinărie de mici dimensiuni care, în doar 20 de secunde, transformă PET-ul într-un disc. Un astfel de aparat care presează ambalajul de plastic în doar 20 de secunde funcţionează la Murighiol, Tulcea, şi costă 50 de euro. Maşinăria a fost adusă din Ungaria.

Problema reciclării PET-urilor, care au invadat România, le-a dat bătăi de cap tuturor miniştrilor Mediului. Actualul ministru,  Laszlo Borbely, a declarat pentru „Adevărul" că intenţionează să introducă în România o nouă metodă de recuperare a PET-urilor.

„Este vorba de un aparat de mici dimensiuni, care, în 20 de secunde, presează un PET până îl transformă într-un disc. Aceste PET-uri comprimate se pun în saci de zece kilograme, care se pot trimite şi prin poştă firmei de reciclare", a explicat Laszlo Borbely. Un astfel de aparat, aflat în dotarea şcolilor sau primăriilor, ar putea constitui pentru acestea surse de finanţare.

În România există un asemenea aparat care presează plasticul. A costat în jur de 50 de euro şi poate fi cumpărat din Ungaria. „O astfel de maşină este la Murighiol, Tulcea, şi a fost adusă din Ungaria cu ajutorul unei organizaţii neguvernamentale. Primăria comunei se ocupă de reciclarea PET-urilor şi face şi un ban prin trimiterea deşeurilor compactate unui centru pentru valorificarea acestora. Astfel de maşini sunt bine-venite şi ar fi folositoare în fiecare comună din ţară", este de părere Silvian Ionescu, comisar-şef la Garda de Mediu.

Reprezentanţii ONG-urilor consideră că dotarea cu aceste aparate ar rezolva problema reciclării ambalajelor de plastic numai parţial.

„Perfect ar fi să reuşim să nu mai folosim ambalaje din plastic. Dar ştim că aşa ceva e mai greu. În România trebuie creată o infrastructură de reciclare şi valorificare a deşeurilor. Degeaba avem cu ce să le presăm dacă nu le putem recicla", spune Veronica Andronache, voluntar al asociaţiei nonprofit ViitorPlus.

Colectarea selectivă, numai în oraşe

O altă metodă de reciclare introdusă în România a fost aceea a colectării selective. Containere speciale au fost amplasate în mai toate oraşele pentru trei tipuri de deşeuri: plastic, sticlă şi hârtie. Un astfel de container costă între 90 şi 500 de euro, dar rezolvă numai problema colectării selective, nu şi a reciclării deşeurilor, astfel că ele ajung tot la groapa de gunoi.

Lipsa reciclatorilor de pe piaţă este însă veriga slabă a sistemului. Educaţia precară a românilor este un alt impediment care face ca sistemul să nu funcţioneze la noi, dar să dea rezultate în alte ţări din Vest. Pentru un kilogram de plastic colectat se primesc la noi 0,35 de lei.

În Germania, un PET reciclat aduce 0,25 euro

În SUA, PET-urile şi dozele din aluminiu sunt compactate de aparate speciale din 2002   Foto: Guliver

În Germania, funcţionează, din ianuarie 2003, un sistem de reciclare foarte simplu şi care dă rezultate foarte bune, sistemul „buy-back". Astfel, pentru băuturile care nu sunt îmbuteliate în recipiente ecologice reciclabile se percepe o taxă de 0,25 euro (inclusiv TVA). Aceşti bani îi sunt înapoiaţi cumpărătorului în momentul în care returnează recipientul.

În marile lanţuri de magazine alimentare există la intrare automate unde se predau sticlele goale şi se emite un bon cu o sumă care se scade, la casa de marcat, din valoarea cumpărăturilor făcute. În acest mod, oamenii sunt motivaţi să meargă cu sacoşa de PET-uri la magazin.

Sticlele din plastic reciclate sunt folosite pentru producerea materialelor textile sau pentru confecţionarea ambalajelor destinate produselor cosmetice, iar 20% din PET-urile reciclate reprezintă materia primă pentru producerea altor recipiente din plastic.

La noi, „buy-back"-ul este doar o idee

Preşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu, a înregistrat la Camera Deputaţilor o propunere legislativă prin care promova ideea de „buy-back" pentru PET-uri. Iulian Iancu spunea că a iniţiat acest proiect „dintr-un gest disperat, văzând grămezi de PET-uri şi de cutii de bere pe lacuri şi în jurul localităţilor".

El avansa ideea de a-i implica pe cetăţeni direct în procesul de colectare a PET-urilor. Iancu propunea ca pentru fiecare PET returnat cumpărătorul să primească un leu, adică aceeaşi sumă ca în celelalte ţări vestice, iar locurile de colectare să fie amenajate în hipermarketuri.

NU AVEM INFRASTRUCTURĂ DE RECICLARE

Reprezentanţii organizaţiilor guvernamentale din ţară consideră că dotarea cu aparate de compactare a PET-urilor ar rezolva problema reciclării ambalajelor de plastic numai parţial. Potrivit lor, România nu are încă o infrastructură de valorificare a deşeurilor din plastic.

Minicompactor de peturi


Compactor de cutii de tablă