VIDEO Copii care continuă afacerile părinţilor

VIDEO Copii care continuă afacerile părinţilor

Magazinele „Tata şi fiul“ şi fabrica Moda Tim sunt două afaceri de familie româneşti de succes

Magazinele „Tata şi fiul“ şi fabrica Moda Tim sunt două afaceri de familie româneşti de succes. Deşi mai există astfel de businessuri, la noi, preluarea firmelor conduse de părinţi este de-abia la început. Animona Huţu şi Ovidiu Şandor conduc astăzi compania Moda Tim, un business care a crescut odată cu ei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Nici Animona Huţu şi nici Ovidiu Şandor nu-şi imaginau, atunci când alergau printre maşinile de cusut ale Fabricii de Confecţii Bega, că într-o zi vor construi strategii pentru a duce mai departe afacerea pe care tatăl lor, Cornel Şandor, a condus-o pe tot parcursul adolescenţei lor. „Prima amintire legată de fabrică este de când aveam câţiva ani, iar tatăl meu mă chemase să-i aduc un prelungitor. În curte, toate angajatele mă prindeau de obraji", spune Animona Huţu.

Citiţi şi:

Marile oportunităţi de afaceri din 2011

Ea şi fratele ei conduc astăzi compania Moda Tim, un business care a crescut odată cu ei. „Am fost foarte uimită când mi-a povestit tatăl meu, la începutul anilor '80, cum munceau femeile şi 36 de ore, pentru că firma livra cantităţi monstruoase pentru Statele Unite ale Americii", spune Animona.

Fratele său, Ovidiu Şandor, îşi aminteşte că ani la rând, copil ­fiind, a auzit discuţii despre întreprinderea condusă de tatăl său, despre clienţi sau planurile de viitor legate de ea. „Tata a condus firma în timpul comunismului, iar visul lui era să deţină o parte din ea", spune Şandor. Tatăl său a condus Fabrica de Ciorapi de la Marghita, din judeţul Bihor, până în 1975, când a preluat, prin concurs, frâiele Fabricii de Confecţii Bega.

Rolul afacerilor de familie în economia lumii

Drumuri diferite

Întreprinderea s-a transformat din Fabrica de Confecţii Bega în Moda Tim în 1990 şi s-a privatizat în 1994, an în care orice angajat putea să cumpere acţiuni, iar Cornel Şandor şi-a văzut visul împlinit. În acest timp, Animona s-a visat profesor de matematică, apoi a făcut o mare pasiune pentru sport, iar Ovidiu s-a pregătit pentru o carieră în IT.

„Am urmat Politehnica, apoi mi-am început doctoratul la Stockholm. Vizam o carieră în zona academică", spune el. În anul cinci de facultate, Animona s-a angajat la Moda Tim. „Am aflat astfel că îmi plac relaţiile cu oamenii şi provocările pe care le aduce cu sine această afacere", povesteşte ea.

În 1997, în urma decesului tatălui, cei doi fraţi au preluat frâiele afacerii. „Ştiam că toate economiile familiei noastre sunt acolo şi că trebuie să încerc să duc firma mai departe", explică Ovidiu Şandor.

„Moştenirea lăsată de tatăl meu nu se măsoară în bani. Este vorba despre o răspundere extraordinară", adaugă omul de afaceri, care a devenit director al companiei la 28 de ani. Potrivit acestuia, factorul genetic este unul important în succesul cu care a fost dezvoltată afacerea Moda Tim, dar educaţia primită cântăreşte mult mai mult. „Mi se spune că semăn mult cu tatăl meu. Eu sper că am moştenit talentul său", spune Animona Huţu.

La Moda Tim lucrează astăzi 450 de angajaţi, iar o parte îi cunosc pe cei doi fraţi de când erau copii. „Pe de o parte, sunt fetiţa care a crescut sub ochii lor, pe de altă parte, sunt cea care le asigură salariul. Poate şi aceste relaţii conduc la întărirea percepţiei clienţilor că firma este una de familie", spune Animona Huţu.

"Moştenirea lăsată de tatăl meu nu se măsoară în bani. Este vorba despre o răspundere extraordinară."
Ovidiu Şandor
om de afaceri

"Am fost foarte uimită când mi-a povestit tatăl meu, la începutul anilor '80, cum munceau femeile şi 36 de ore, pentru că firma livra cantităţi monstruoase pentru Statele Unite."
Animona Huţu
femeie de afaceri

„Tata şi fiul", acasă şi în afaceri

Alexandru Ciucu crede în afacerile moştenite în familie



Istoria „Tata şi fiul" şi, mai exact, a atelierului de croitorie la care lucrează cei doi membri ai familiei Ciucu, a început, de fapt, în urmă cu trei generaţii.

„În 1939, bunica mea a început această frumoasă meserie, croitoria. A făcut-o până când n-au mai ajutat-o ochii. Apoi a ­preluat-o tatăl meu, şi acum eu", povesteşte Alexandru Ciucu. Tatăl lui nu a lucrat decât la Apaca, iar el şi-a petrecut copilăria „printre maşini, croitorese şi oameni care lucrau în domeniu". Aşa că toate cunoştinţele lui s-au acumulat în timp.

A învăţat foarte multe de la tatăl său, dar nu i-au plăcut niciodată sfaturile. Iar relaţia tată-fiu s-a construit în baza unor principii foarte clare. De aceea, Alexandru ascultă întotdeauna ce are tatăl său de spus, dar ia propriile decizii.

Între ei nu există o relaţie ierarhică. „A fost întotdeauna o relaţie deschisă şi de la egal la egal. Pentru el nu a fost important că am 25, 30 sau 35 de ani. Asta a contat mult pentru relaţia noastră şi pentru faptul că şi astăzi lucrăm împreună", spune fiul. Recunoaşte însă că, la fel ca în orice afacere în care lucrează mai mulţi oameni, din când în când există şi conflicte. „Nu cred că există două generaţii care să lucreze împreună şi să nu aibă conflicte. E la fel ca în familie.

Important este ca, mai presus de toate, să domnească o armonie generală. Ăsta-i până la urmă avantajul de a lucra în familie, pentru că nu poţi spune niciodată «de mâine nu mai eşti tatăl meu», «de mâine nu mai eşti fiul meu»". Cearta care se termină cu o împăcare e o cărămidă în plus în acea relaţie, indiferent dacă e de familie sau de afaceri, spune Ciucu junior. „Aşa suntem şi în businessul ăsta, tata şi fiul. Ăsta ar fi şi un motiv pentru care am ales numele", spune el.

Din generaţie în generaţie

Alexandru Ciucu crede în afacerile moştenite în familie. „Cred în faptul că, dacă două generaţii au clădit ceva într-un domeniu, este frumos ca cei din urmă să continue. Este absolut normal, mi se pare foarte frumos, bun pentru toată lumea, nu numai pentru ei ca familie", spune el.

„Mai sunt şi alte astfel de afaceri pe care le apreciez foarte mult, pentru că această tradiţie, acest «know-how» de a face un lucru anume se revarsă nu numai asupra familiei, ci şi asupra celor care vin să colaboreze cu oamenii din familia respectivă", explică Alexandru Ciucu.

Afaceri între soţi sau între fraţi

Alex Massaci de la PricewaterhouseCoopers România spune că, deşi domină businessul mondial - aproximativ 80% din companiile din întreaga lume fiind afaceri de familie - , foarte puţine, 15-20%, au un plan concret de succesiune la generaţia următoare şi au folosit sau folosesc consultanţă specializată în acest sens.

„În ciuda inexistenţei unui plan de succesiune, atât la noi, dar şi în alte ţări, în majoritatea afacerilor de familie există deja implicarea unuia sau mai multor membri ai familiei pe lângă fondator", spune el. „La nivel global, statisticile arată că în primul rând soţia/soţul sunt consideraţi familie din acest punct de vedere - cam 75% din afacerile de familie. Pare puţin surprinzător pentru că businessul de familie este peste tot dominat de bărbaţi şi te-ai gândi că preferinţa ar fi ca fiii lor să preia afacerea. Fraţii şi surorile fondatorilor joacă şi ei un rol important însă", completează Massaci.

Abia la a doua generaţie de antreprenori

Aproximativ 20% din afacerile de top din România sunt businessuri de familie, spune Alex Massaci, Director PricewaterhouseCoopers România (PwC), lider în servicii de consultanţă fiscală pentru companiile antreprenoriale, menţionând branduri precum Dedeman, Mobexpert, Fan Curier, Bega Grup, Medlife, European Drinks, Cristim, Boromir, Caroli, ­Farmexim sau Helpnet.

Totuşi, faţă de alte ţări, sunt puţine afacerile de familie cu istorie îndelungată. „Dacă în 1990 vârsta primei generaţii de antreprenori români era între 30 şi 50 de ani, înseamnă că, după 20 de ani de la Revoluţie, ne aflăm doar la a doua generaţie şi doar în câteva cazuri s-a pus problema vreunei moşteniri sau treceri a businessului către alţi membri", explică Massaci.

Tudor Ciumara, ­Business consultant la Carbon Consult, crede că o predilecţie pentru transferul afacerilor în familie există în spaţiul rural: „În agricultură, de exemplu, transferul activităţii în familie este tradiţional. La fel şi în micul comerţ şi mica industrie din spaţiul rural. La oraş, probabil că dinamismul mai ridicat al vieţii de zi cu zi face ca mulţi tineri să-şi găsească alt drum decât părinţii lor."

Diferenţe de mentalitate

Faţă de alte ţări cu tradiţie, la noi predomină intenţia de a vinde, spune Alex Massaci. „Majoritatea antreprenorilor de succes de după Revoluţie îşi propun la un moment dat un exit şi îşi fac planuri pe termen scurt şi mediu. Este firesc să fie aşa în condiţiile în care aceşti fondatori nu au moştenit, la rândul lor de la părinţi, şi nu au trăit această tradiţie de formare în spiritul familiei.

Diferenţa de mentalitate între generaţii joacă şi ea un rol esenţial, părinţii sunt deseori consideraţi ca influenţaţi de fostul regim, iar copiii care acum urmează MBA-uri sofisticate şi scumpe peste hotare consideră, de cele mai multe ori, că influenţa occidentală ţine locul experienţei «culturale» locale", explică specialistul PricewaterhouseCoopers România.

Companii de familie sau multinaţionale?

Afacerile de familie au reputaţia de a fi cei mai buni angajatori pentru că tind să promoveze loialitatea, dar şi productivitatea, şi au o aversiune în a concedia angajaţii, spune Alex Massaci, de la PwC România. „Un angajat bine integrat este, la rândul lui, considerat un membru al acelei familii", adaugă specialistul.

De asemenea, precizează Massaci, „afacerile de familie sunt mai puţin orientate spre expansiune agresivă, drept care au o expunere mai redusă faţă de credite şi trec mai uşor de turbulenţele crizelor". S-a constatat însă că afacerile conduse de fondatori sunt mai profitabile decât cele care au trecut prin succesiune, adaugă acesta.

În dezvoltare pe viitor

Consultantul Tudor Ciumara crede că este greu de previzionat dacă în viitor vor domina afacerile de familie sau multinaţionalele. „Diferă foarte mult de la industrie la industrie. Sunt convins că, în următorii ani, va creşte mult numărul afacerilor transferate urmaşilor. Unele dintre acestea se vor dezvolta, noua generaţie venind cu un suflu nou. Pe de altă parte, cu siguranţă că unele vor şi eşua", spune el.

Jumătate dintre cei intervievaţi în cadrul unui studiu PwC despre afacerile de familie cred că cererea pentru produsele şi serviciile lor va creşte în următoarele 12 luni - mai ales în ţările emergente -, spune Alex Massaci. 77% din aceştia aveau planuri de expansiune.

„În ciuda vremurilor grele, 95% din respondenţi s-au arătat optimişti în abilitatea lor de a concura cu leaderii de piaţă din segmentele respective. În concluzie, şi în viitor piaţa globală, şi cea românească vor fi dominate de afacerile de familie", crede specialistul PwC.

Businessuri de familie din lume

Lanţul Metro este controlat de una dintre cele mai mari dinastii de business din Europa, cea formată de familia Haniel.

Julius Meinl V conduce o afacere de familie substanţială, bazată pe comerţul cu cafea. Compania a fost fondată de Julius Meinl I, la Viena, în 1862.

Cargill este tot o afacere de familie, descendenţii fondatorului (din familiile Cargill şi MacMillan) deţinând peste 85% din companie.

Alte afaceri de familie: Porsche, Ford, Fiat.

citeste totul despre: