Un baietel de 13 ani se duce la tribunal ca la scoala

Tatal lui Alexandru a fost condamnat penal pentru ca a ascultat de rugamintile pustiului, ce avea buza sparta, si l-a luat acasa

Alexandru Bercu e un pusti simpatic, de 13 ani, care nu se deosebeste mult de ceilalti copii de varsta lui. Cand era mic visa sa se faca astronaut sau actor, dar acum, "de cand sunt mare, mi-am dat seama ca e imposibil". De aia, Alexandru se ocupa acum mai mult de calculatorul din camera sa si de engleza, unde are note bune. In rest, la celelalte materii are probleme mari, fiind chiar in pericol de corijenta. Ar fi si greu sa fie altfel, caci in orarul pustiului e trecuta o materie de care ceilalti colegi ai lui n-au parte: ora zilnica de razboi dintre tatal si mama sa. Din cauza asta, Alexandru a ajuns sa mearga la tribunal mai des decat merge in oras, la film. Razboiul a inceput in 1992, cand parintii sai au trecut printr-un divort urat, cu o droaie de acuze reciproce. Mama, Dumitru Constanta, dupa ce s-a separat de "un om violent", a ramas cu casa si cu copilul, iar tatal a ramas "fara aparatura foto cu ajutorul careia imi castigam existenta si fara haine." Totusi, in 1997, cei doi se reimpaca si locuiesc impreuna pana in 2000, cand se separa din nou. In luna octombrie a acelui an, tatal primeste un telefon de la Alexandru. Baiatul, incuiat intr-o camera din locuinta mamei ii spune ca aceasta il batuse pana la sange, cu pumnii si picioarele, "pentru ca o intrebase de ce o injura pe bunica". Ion Bercu, cand vine acolo, il gaseste pe copil cu buza sparta si plin de vanatai pe fata. Imediat, Alexandru ii cere sa-l scoata de acolo si tatal isi ia baiatul plin de sange acasa. Dupa aceea incepe un adevarat bal juridic. Ion Bercu deschide o actiune de reincredintare a minorului, ii scoate acestuia un certificat medico-legal si depune o plangere impotriva fostei sotii. Dar mama lui Alexandru, care sustine ca baiatul pur si simplu a cazut in aceea zi cu rolele, iar apoi a "fost cumparat" de banii mai multi ai tatalui, il da in judecata pe acesta de "nerespectare a masurilor de reincredintare a minorului", adica de faptul ca l-a ascultat pe copil si l-a luat pe acesta de acasa fara incuvintarea ei. Apoi procesele merg in paralel. Justitia reincredinteaza din nou copilul mamei, dar copilul ramane la tata, caci Alexandru declara ca "prefera sa ajunga in strada decat sa se reintoarca la mama sa." Practic, desi Constanta Dumitru are o sentinta definitiva, nu-l poate obliga pe pusti sa se reintoarca contra vointei lui la ea, asa ca situatia ramane cum erau inainte de proces. Dar cu celelalte procese lucrurile se complica rau. Procuratura scrie un NUP pe plangerea impotriva mamei. In schimb, Judecatoria Prahova il condamna pe tata la 5 milioane de lei amenda penala pentru ca l-a luat pe Alexandru acasa. Ion Bercu nu intelege cum "poate fi considerat infractor cand mi-am aparat copilul de un real pericol" si face recurs. De data asta Tribunalul Prahova ii da dreptate si anuleaza amenda penala, considerand ca oprirea lui Alexandru acasa la Bercu nu e o sicana, ci constituie un raspuns la rugamintile imperative ale fiului sau de a locui cu el. Dupa aia face Procuratura recurs, iar Curtea de Apel anuleaza hotararea Tribunalului, mentinand amenda, considerand ca este nesemnificativ faptul ca minorul refuza sa se intoarca la mama sa, in conditiile in care exista o hotarare definitiva in acest sens. Aceasta decizie e motivata de faptul ca "minorul doreste sa ramana cu tatal sau din cauza unui standard mai ridicat de viata oferit de acesta". Cu alte cuvinte, daca cei doi parinti erau la fel de saraci, iar Alexandru il prefera pe tatal sau, totul era in ordine. Dar nimic nu e in ordine, asa ca, acum, daca ar vrea sa respecte litera legii, asa cum a fost ea interpretata de justitia prahoveana, tatal lui Alexandru ar trebui sa-l dea afara din casa, iar daca pustiul nu vrea sa plece, eventual sa-i traga o mama de bataie. Cel care a pierdut cel mai mult in acesti ani este "minorul", cum e trecut in acte, caci razboiul celor doi fosti soti s-a purtat si pe culoarele scolii baiatului. Acum, Alexandru are un calculator, haine frumoase si o camera a lui. Numai liniste n-are.