Românii, prinşi în capcana împrumuturilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Datorii la familie şi prieteni
Datorii la familie şi prieteni

Ne împrumutăm de cel puţin trei-patru ori pe an şi preferăm să apelăm la rude şi la cunoscuţi. „Ai 100 de lei până la salariu?" Mulţi dintre noi au auzit această întrebare cel puţin o dată în ultimii ani, de la un prieten sau de la un coleg de serviciu.

Datele unui studiu recent arată că românii se împrumută din ce în ce mai des pentru a-şi acoperi cheltuielile zilnice şi pentru a achita alte datorii. Cel mai riscant este însă atunci când ajung în spirala datoriilor, spune sociologul Mircea Kivu.

Astfel, efectul împrumuturilor în şir, ca un bulgăre de zăpadă, ajunge să-ţi dea bătăi de cap şi te face să ai impresia că nu mai există nicio posibilitate să ieşi la liman. „Familiile din România nu sunt foarte obişnuite să-şi planifice riguros bugetele", afirmă Kivu. Sociologul crede că cele mai multe persoane ajung în situaţii-limită fie din cauză că au luat împrumuturi în anii de creştere economică şi acum nu şi le mai permit, fie pentru că sunt nevoiţi să suporte financiar evenimente neprevăzute.

Dintr-un împrumut în altul

Ioana Arsene, 27 de ani din Capitală, a intrat anul trecut în capcana datoriilor fără sfârşit. „La serviciu, angajatorul întârzia cu salariul, iar în aceeaşi lună am fost anunţată că trebuie să mă mut din apartamentul în care locuiam. Am fost nevoită să mă împrumut şi de atunci, timp de şase luni, am luat dintr-o parte ca să dau în cealaltă", povesteşte tânăra, angajată la o firmă de telecomunicaţii.

Când simţea că nu are şanse să mai scape vreodată de datorii, părinţii săi au vândut un teren şi au ajutat-o cu câteva zeci de milioane de lei şi astfel a reuşit să revină pe linia de plutire. „Nu cred că mai aveam vreun prieten căruia să nu-i fi cerut bani împrumut. Şi parcă de la lună la lună apăreau şi mai multe cheltuieli - ba se strica maşina de spălat, ba mă îmbolnăveam şi eram nevoită să dau bani pe pastile", mai spune Ioana.

Comuniune economică

Ca ea, mulţi români au trecut prin perioade în care simţeau că nu mai reuşesc să scape de împrumuturi. Cel puţin aşa arată datele oficiale. Românii au mai degrabă o părere proastă despre situaţia lor financiară (43,6%) din cauză că uneori cheltuielile lor curente sunt mai mici decât veniturile şi doar 29,4% din ei spun că îşi permit uneori şi cheltuieli suplimentare.

Potrivit unei cercetări realizate de iVOx şi comandată de firma de recuperări de creanţe Kruk, 34,1% din respondenţi spun că obişnuiesc să se împrumute pentru a-şi acoperi cheltuielile lunare. Alt motiv important este acoperirea altor datorii (18%). Dintre aceştia, 40,3% se împrumută de trei-patru ori pe an, iar 31,3%, lunar.

Astfel, 42,4% din români preferă să apeleze la familie atunci când se află într-o situaţie critică din punct de vedere financiar, iar 28,6%, la prietenii apropiaţi. „Funcţionează o formă de comuniune economică în care ajutorul se caută mai degrabă în spaţiul familial, unde normele de returnare a banilor sunt ceva mai lejere. Ca şi structură putem spune că avem o populaţie mai degrabă săracă, nevoită să se împrumute. Practic, e un cerc vicios în care oamenii intră în momentul în care, cel puţin o parte din ei, iau bani împrumut lunar pentru a achita alte datorii", susţin realizatorii studiului.

Împrumuturi şi în viitor

În cazul datoriilor uzuale, timpul de achitare este de mai puţin de trei săptămâni pentru 26,9% din respondenţi şi de o lună pentru 21,3%. Sumele pe care aceştia le iau împrumut, cumulat într-un an, sunt mai degrabă mici. Astfel, 35,9% împrumută sub 100 de euro, 29,8%, între 100 şi 300 de euro şi 14,1%, între 301 şi 500 de euro. Dintre cei care au datorii mari, în special rate şi ipoteci, cei mai mulţi (13,2%) estimează că vor înapoia banii în maximum cinci ani, iar 11,2% au indicat termenul de peste zece ani.

Cei mai mulţi români cred că şi peste un an lucrurile vor rămâne la fel şi că situaţia lor financiară va rămâne proastă. Doar un sfert preferă să fie optimişti şi cred că lucrurile se vor îmbunătăţi. „Există o populaţie care se împrumută constant, lucru ce reiese şi din datele studiului", mai spun realizatorii cercetării.

"Există un comportament paradoxal al restanţierului tipic: pe de o parte este apăsat de datoria pe care o are, pe de altă parte este reticent atunci când este contactat de firma de management al creanţelor.''
Mircea Kivu  sociolog

Planificarea, soluţia de criză

Cei mai mulţi dintre noi ajung în situaţia datoriilor greu de acoperit din cauză că fac cumpărături peste buget, spun specialiştii. Aceştia afirmă că cea mai bună soluţie pentru a ţine situaţia financiară sub control este o planificare riguroasă şi dau mai multe sfaturi în acest sens.

- Ţineţi un jurnal cu venituri şi cheltuieli. Puneţi pe primul loc cheltuielile pentru supravieţuire şi imediat sub acestea achitarea datoriilor.
- Nu amânaţi plata unor facturi restante. Cu cât suma va fi mai mare, cu atât va fi mai greu de acoperit. În plus, se vor strânge şi penalizări.
- Renunţaţi la răsfăţurile zilnice care pot fi tăiate din planificare. Gândiţi-vă mereu ce avantaje apar dacă eliminaţi de pe lista de cumpărături lucrurile inutile.

infografie
Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite