Preferinţele culinare ale românilor, împărţite între ciorbe şi shaorma

Românul şi-a occidentalizat alimentaţia, dar asta nu a făcut neapărat ca mâncarea de pe masa lui să fie mai bună. Ciorbele şi tocăniţele sunt înlocuite cu fast-foodul. Dieta noastră conţine în continuare prea multă carne, bucurând doar papilele gustative, nu şi trupul.

Mult prea conservatori, ar spune unii, prea ahtiaţi după noutăţi nesătoase, cred alţii, românii sunt interesaţi de mâncare cât să „le umple maţu'".

Mai citeşte şi:
„Hrana noastră cea de toate zilele" ne fură ani din viaţă

Patru milioane dintre români sunt, oficial, obezi

Consumul de mâncarea nesănătoasă creeazã dependenţã

Nu citesc etichetele alimentelor, gătesc după ureche şi caută fericirea culinară supremă în fast-food. La 20 de ani de la „eradicarea" salamului cu soia, România a redevenit o „ţară fundamental carnivoră", după cum spunea regretatul scriitor Radu Anton Roman, în care cea mai bună legumă e carnea. Şi nu orice fel de carne pentru că, nu-i aşa, „nu e pasăre ca porcul"...

Ce-i bucătăria românească?

Zici Moldova, zici poale-n brâu, pârjoale, tochitură. Zici Ardeal, dai de slană. Carpaţii înseamnă brânzeturi de oaie din munţi, iar Bucovina, de toate cu smântână. Dobrogea e sigur cu plachie şi borş de peşte, iar Muntenia e a sarmalelor.

Toate acestea au rămas însă nişte „mărturii culinare" pentru că românul modern mănâncă la fast-food sau la shaormerie, mulţumindu-se cu un grătar atunci când „găteşte" în casă.

„Românii (...) s-au lăsat atraşi în cele mai servile aventuri culinare. Frontieră constantă a unor civilizaţii şi continente incerte şi mobile, mereu ameninţaţi şi mereu înfometaţi, daco-romano-migratorii au copiat angro şi fără discernământ, seduşi de la prima întâlnire, toate gătelile ce ne-au invadat prin milenii. Aşa se face că, sub titlul emfatic şi narcisist de «bucătărie românească», găseşti - în cârciumi mai ales, fie ele locande de soi sau bombe imposibile - mai toate felurile turceşti, arabe, austriece, greceşti, franceze deseori, ruseşti, evreieşti, poloneze ori chiar şi altele, de şi mai aiurea. Ce-s musacaua, ciorba, chifteaua, salata de «biof», ciolanul pe fasole, plăcinta (placenta în latină), supa, clătitele şi altele atât de «neaoşe» bucate altceva decât depuneri, aluviuni, fie ale ocupaţiei otomane, fie ale influenţelor franceze, germane, fanaro-greceşti sau care or mai fi ele?!", scria Radu Anton Roman în cartea „Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti" (Editura Paideia, 1998).

O ciorbiţă şi o friptură

„Românii sunt, în general, conservatori şi vor ca atunci când stau la masă să nu facă încercări prea multe, ci să fie siguri de ce mănâncă. Adică, ne e foame, atunci mâncăm ce ştim, nu avem timp, chef şi poate nici bani de experimente", spune jurnalistul de gastronomie Cristi Roman, care deţine Foodblog.ro.

El crede că, în continuare, ciorbele şi fripturile (inclusiv derivatele: mici, cârnaţi, produsele de carne de Sărbători) rămân cele mai consumate, cu menţiunea că ponderea acestora începe parcă să mai scadă.

„În casă, cred că predomină încă prepararea prăjiturilor şi a torturilor, deci produsele dulci. Văd asta din statistici, văd din discuţii, văd din multe puncte de vedere această tendinţă. Iar când vine vorba de mâncăruri de tip sărat, cele care au la bază carnea sunt iubite cel mai mult."

Mişcarea vegetariană e încă slab reprezentată, iar cea a consumatorilor care nu mănâncă produse din carne, ci doar lactate e abia la început, remarcă jurnalistul. „Oricum, în ultimii 5 ani, mulţi români au ajuns să experimenteze produse şi preparate care în anii '90 nici măcar nu le erau cunoscute la nivel de informaţie. E de bine, dar mai e mult până departe..."

Prea multă pâine, prea multe conserve

După câţiva ani petrecuţi în străinătate şi după ce a luat-o des la pas prin Europa, Cristi Roman spune că şi-a făcut o imagine mai clară despre cum mănâncă românii. „Mâncăm exagerat de multă pâine, încă suntem atraşi de produsele de «import», conservate, în dauna celor proaspete, de acasă. Apoi, mâncăm mult şi greu seara. E drept că şi mediteraneenii iau masa târziu, dar au o altă alimentaţie, mai echilibrată."

Chiar şi aşa, nu se poate spune că împrumuturile gastronomice nu prind la noi. Jurnalistul observă că printre deprinderile culinare adoptate timid de români se numără câteva foarte sănătoase.

„Nu ştiu câţi îşi mai aduc aminte de anii '90, în care nici măcar termenul de «fructe de mare» nu era cunoscut, ce să mai vorbim de sepii, calamari sau de creveţi? Poate cel mai sănătos produs care a intrat deja în uzul celor de la oraş, importat din Europa, e uleiul de măsline extravirgin. Până acum 8-10 ani era o mare dilemă şi un produs extrem de scump pentru majoritatea romanilor", a remarcat Cristi Roman.

În ceea ce priveşte bucătăriile, cea asiatică pare să ne fi cucerit, urmată de cea de tip oriental. Deşi tendinţa de internaţionalizare există, jurnalistul de gastronomie regretă că românii nu dau semne că ar vrea să se „reîndrăgostească" de produsele oferite de pământurile pe care trăiesc.

Fast-foodul, emblema statutului social ridicat

Tot un împrumut, îmbrăţişat cu mare entuziasm de români, este şi fast-foodul. „Românii îl percep ca pe o emblemă a statutului social mai ridicat, ca pe un simbol al bunăstării, al culturii capitaliste. Asta în timp ce societăţi precum cele din Statele Unite, din Marea Britanie sau din Canada ar da orice să scape de acest curent", explică pentru „Adevărul" profesorul Gheorghe Mencinicopschi.

De vină, spune acesta, este, în primul rând, marketingul agresiv al companiilor. Nu mai departe de săptămâna trecută, KFC România anunţa că vânzările propriei reţele de restaurante de tip fast-food au crescut cu 12,8% în primul semestru, la 101,2 milioane de lei, faţă de valoarea de 89,7 milioane de lei din aceeaşi perioadă a anului trecut, pe fondul programelor de marketing dezvoltate şi a politicilor de preţuri ale companiei.

Şi vorbim doar despre al doilea jucător de pe piaţa locală de fast-food, primul dintre ele - McDonald's -, înregistrând anul trecut vânzări de aproape trei ori mai mari decât al doilea jucător din piaţă.

Întreaga piaţă a restaurantelor de tip fast-food din România a fost estimată anul trecut la 200 de milioane de euro, fiind dublată de o piaţă a shaormeriilor sensibil egală ca valoare, conform jurnaliştilor de la Business Magazin.

Mai „cool", mai puţin sănătos

Gheorghe Mencinicopschi crede că renunţând la mâncarea tradiţională, care nu mai e „cool", am renunţat, în parte, la identitatea noastră. „Mâncarea, ca şi limba, religia, cultura, defineşte o etnie. Noi vrem să fim capitalişti ca toţi ceilalţi, alergând, însă, după o himeră."

Mai grav, spune nutriţionistul, şi gospodinele aduc fast-foodul la ele acasă, adăugând în mâncăruri clasice tot felul de „fixuri" menite să potenţeze aromele. „E adevărat că bucatele capătă astfel un gust mai bun, dar nu facem decât să ne hrănim gusturile, să devenim sclavii papilelor gustative, fără a aduce un aport nutritiv real organismului."

"Românii percep fast-foodul ca pe o emblemă a statutului social mai ridicat, ca pe un simbol al bunăstării."
Gheorghe Mencinicopschi
nutriţionist

Alegeri bune, alegeri proaste

Jurnalistul Cristi Roman (foto) crede că putem face alegeri proaste în ceea ce priveşte alimentaţia atât acasă, cât şi la restaurant. Dar, în acelaşi timp, suntem liberi să facem şi alegeri bune.

„Alegerile bune sunt cam toate cele ce conţin alimente proaspete, puţin procesate, naturale. Alegerile proaste sunt, din păcate, foarte multe. Şi multe gospodine care pregătesc acasă mâncăruri pentru familie cad în mici capcane: folosirea pe bandă rulantă a E-urilor."

În restaurante, alegerile proaste sunt mâncărurile cu grad ridicat şi de pregătire termică (tocăniţe şi mâncărurile la cuptor), fiindcă „nu ştii niciodată cât de vechi sunt".

„De asemenea, le recomand tuturor să ceară friptura preparată mediu şi nu foarte bine, pentru că se pot trezi cu bucăţi de carne veche în farfurie, doar reîncălzite", mai spune Cristi Roman.

Alegerile bune, crede jurnalistul, sunt cele care conţin produse de sezon, naturale, şi care nu trec prin temperaturi extrem de ridicate, de tipul prăjelilor.

„Şi noi ce mai mâncăm?"

Chiar dacă se pare că orice fel de mâncare are mai mult „contraindicaţii" decât beneficii, profesorul Gheorghe Mencinicopschi, autorul cărţii „Şi noi ce mai mâncăm? Noua ordine alimentară", susţine că toate bucatele sunt bune dacă sunt consumate responsabil.

Consumatorii din ziua de azi trebuie să ţină cont de faptul că mai mult sedentarism înseamnă o alimentaţie mai puţin bogată în calorii. „Ciorbele gătite tradiţional, fără prafuri, sunt foarte bune dacă sunt făcute cu legume proaspete. Sarmalele ar trebui să fie mâncate aşa cum se făcea şi pe vremea bunicilor - doar la Sărbători.

Carenţă la peşte şi fructe

Carnea ar trebui să fie mai ales de pui. Se mănâncă în continuare foarte puţin peşte, care este foarte valoros pentru organism. Laptele şi derivatele din lapte, la fel ca şi ouăle sunt încă subestimate şi prea puţin consumate", rezumă Mencinicopschi.

Conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, fiecare dintre noi ar trebui să mănânce zilnic cel puţin 400 de grame de fructe şi legume proaspete, împărţite în cinci porţii egale.

„Pe câţi dintre cunoscuţii dumneavoastră i-aţi văzut că fac asta?", ne întreabă profesorul Mencinicopschi, insistând asupra cantităţii de fibre pe care trebuie să i-o furnizăm zilnic organismului. Efectele se văd la tot pasul, numărul celor care suferă de afecţiuni digestive aflându-se într-o creştere alarmantă.

Porcul, în top

În primele opt luni ale acestui an, cele mai vândute produse alimentare în hipermarketuri au fost bananele, apa plată şi cea minerală, franzela, zahărul şi roşiile, susţin reprezentanţii Carrefour România. „În clasamentul vânzărilor de carne «conduc» pulpa de porc fără os, puiul grill, pieptul de pui dezosat, micii şi carnea de porc pentru tocat", ne-a declarat Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour România.

Cele mai gustoase mâncăruri româneşti

Ciorba şi sarmalele sunt cele mai populare mâncăruri româneşti, conform unui sondaj realizat de gustos.ro pe reţeaua socială tpu.ro. În general, acestea sunt scoase la înaintare atunci când avem un musafir din străinătate.

Cu ce ne lăudăm

-ciorbă (de văcuţă, de burtă, de perişoare, de peşte, de potroace sau supă cu tăiţei de casă sau de găină)
-sarmale (în foi de varză sau frunze de viţă-de-vie)
-ardei umpluţi
-mici
-ciolan

Aperitive „româneşti"

-zacusca
-lebărul/chişca
-ardeii copţi
-fasolea batută

Deserturi autohtone

-cozonac
-poale-n brâu
-gogoşi/scovergi