Populaţiile de păsări sunt în scădere
0
Ornitologii atrag atenţia că, din cauza poluării şi a diminuării cantităţii de hrană, numărul zburătoarelor e din ce în ce mai mic. Declinul numărului de păsări se simte în toată Europa. Dacă acum câţiva ani puteai zări uşor o vrabie de casă sau un stol de grauri, astăzi lucrurile s-au schimbat.
Numai în Marea Britanie populaţia de vrăbii de casă a scăzut cu 68% faţă de anul 1977, scrie cotidianul „The Independent". Numărul de lăstuni a scăzut cu 41% din 1994, iar cel de grauri, cu 26%.
Situaţia este similară şi în ceea ce priveşte păsările de pădure, dar şi în cazul celor de câmp, aşa că ornitologii încearcă să afle care sunt cauzele din spatele acestui fenomen. Dezvoltarea urbană rapidă, casele şi hambarele închise ermetic sau practicile agricole în schimbare, toate au partea lor de vină. Totuşi, cauza exactă nu este cunoscută.
Insecticide periculoase
Cercetătorul Henk Tennekes de la Serviciile toxicologice experimentale din Zutphen, Olanda, care a publicat o carte pe această temă, spune însă că motivul ar putea fi mult mai simplu. „Dovezile arată că speciile de păsări care suferă un declin masiv din 1990 încoace se bazează pe insecte în dieta lor". Acesta este de părere că numărul insectelor a scăzut, aşa că păsările nu mai au ce să consume.
Ce s-a întâmplat cu insectele? În anii '90 a apărut o nouă clasă de insecticide puternice - neonicotinoidele.
„Aceste substanţe sunt revoluţionare pentru că sunt puse în interiorul seminţelor şi pătrund în întreaga plantă întrucât sunt solubile în apă. Orice insectă care se hrăneşte din acea cultură moare", explică Jeroen van der Sluijs, de la Universitatea din Utrecht, Olanda. Numai că insecticidele respective pot ajunge cu uşurinţă în mediul înconjurător.
„Sunt solubile în apă şi mobile în sol. Din sol sunt preluate de plantele sălbatice şi, în acest fel, se răspândesc în întreaga natură, provocând pagube ireversibile la nivelul unor populaţii de insecte care nu erau vizate", arată Tennekes.
Deşi s-a dovedit efectul acestora asupra albinelor, nu se ştie dacă şi celelalte insecte sunt afectate. „Este foarte dificil de dovedit, dar aproape toate populaţiile de insecte au scăzut din 1990, de la introducerea lor. Problema este că noi nu suntem interesaţi de alte insecte în afară de albine (pentru că ne sunt folositoare) şi de fluturi (deoarece sunt frumoşi). Cu toate acestea, cele câteva specii de insecte pe care le monitorizăm îndeaproape înregistrează un declin masiv", spune Tennekes.
Unii experţi sunt sceptici
Tessa van Dijk de la Universitatea din Utrecht a demonstrat că există o legătură puternică între nivelurile de poluare crescute şi o prezenţă redusă a insectelor, în special a celor zburătoare, în regiunile din Olanda unde reziduurile de neonicotinoide sunt foarte mari.
Alţi experţi spun însă că nu poate fi dat deocamdată un verdict. „Nu s-a dovedit dacă sunt sau nu sigure pe termen lung, dar dacă se constată că au un efect asupra scăderii numărului de insecte este foarte probabil să fi afectat şi speciile de păsări care se hrănesc cu ele", spune Nigel Raine, de la Universitatea din Londra.
Totuşi, scăderea numărului de păsări a început înaintea apariţiei neonicotinoidelor. Astfel, spun cercetătorii, ar putea exista mai
mulţi factori care să fi influenţat declinul, atât pesticidele, cât şi pierderea habitatului.
"Dovezile arată că speciile de păsări care suferă un declin masiv din 1990 încoace se bazează pe insecte în dieta lor."
Henk Tennekes
cercetător
Unele ţări au luat măsuri
În 2008, autorităţile din Germania, Italia şi Slovenia au impus o interdicţie privind utilizarea a două tipuri de insecticide neonicotinoide pe porumb. Franţa a impus din 1999 o interdicţie privind utilizarea acestora pe seminţele de floarea-soarelui.
Se încarcă comentariile...
