Oameni care au făcut un job din umor: "Cititorul nostru standard e un tip inteligent. Ne citeşte însă şi Mircea Badea"

Oameni care au făcut un job din umor:

Foto arhivă

Umor fin, umor negru, băşcălie, poante bune sau proaste - sunt oameni care au făcut un job din asta. Nu este vorba de a spune glume, ci de a crea materiale, care necesită "muncă multă".

Ştiri pe aceeaşi temă

Presa de satiră, al cărei principal scop este de a mai descreţi frunţile, este un element vechi al mass mediei româneşti. În replică la săptămânalele şi revistele de profil, au apărut şi site-uri specializate.

Foşti jurnalişti sau bloggeri au pus la punct site-uri precum Trombon, Daily Cotcodac şi Times New Roman, care au prins destul de bine internauţilor dornici, în special, de o poantă bună.

Cum s-au apucat de treabă? Câştiga ceva din asta? Sunt întrebări la care ne-au răspuns, în stilul lor caracteristic, Livia Floricel (Trombon.ro), Julius Constantinescu (Daily Cotcodac) şi Dan Panaet (Times New Roman).

Înfiinţat în 2007 sub numele de times.ro, actualul Trombon este un site de divertisment, parodii şi pamflete, care se doreşte a fi o replică la media tradiţională. Livia Floricel, Ionuţ Foltea şi Radu Călin sunt "tromboniştii" de serviciu care vin în fiecare zi cu pamflete, dar şi cu "ştiri pe bune".

Daily Cotcodac este un proiect iniţiat în martie 2009 de jurnalistul Julius Constantinescu, care a reuşit să adune câţiva bloggeri cunoscuţi. Un an mai târziu, în martie 2010, Daily Cotcodac a câştigat marele premiu - "Cel mai popular blog al anului" - la premiile Roblogfest. Întrebat cum funcţionează site-ul, având în vedere faptul că fiecare scrie de acasă, Julius a spus râzând "când e de scris repede un text, nu suntem nici unul. Dacă dă careva o bere, suntem cel puţin zece".

Times New Roman se defineşte ca un site de "umor voluntar" care îşi propune să se delimiteze de tot ce există pe piaţa de profil. Cei patru care au transformat fontul Times New Roman în divertisment sunt Dan, Călin, Adi şi Ovi.

De ce un site de umor şi nu unul de investigaţii sau pur şi simplu de ştiri?

Trombon: Sunt suficiente site-uri de investigaţii şi de ştiri care se fac de râs foarte uşor şi fără ajutorul nostru. În plus, de unde ar mai fura Buzdugan subiecte?

Daily Cotcodac: Fiindcă noi nu cunoaştem prea mulţi oameni care să-şi spună dimineaţa, când îşi pun o cafea şi deschid calculatorul: „Bai, ce-aş citi o investigaţie tare sau nişte ştiri drăguţe cu impozite, să mă binedispun de dimineaţa!".

Times New Roman: La asta ne pricepem cel mai bine. Toţi am mai lucrat în presa de umor şi avem o oarecare experienţă în domeniu, ca să nu spun că suntem cei mai buni.

Cum v-a venit ideea site-ului şi când v-aţi apucat de treabă?

Trombon: Ne-am apucat în 2007. Ideea nu a fost a noastră, a venit ca o uriaşă surpriză, de fapt. Despre începuturile noastre pregătim acum un scenariu de film.

Daily Cotcodac: Julius a avut ideea să-i adune într-un singur loc pe toţi cei care scriau haios pe undeva. Nu i-a ieşit, dar, până la urmă, pentru noi contează gestul.

Times New Roman: Cum spuneam, la asta ne pricepem. Site-ul a început să emită în septembrie 2009. De atunci, lumea nu a mai fost la fel.

Cine este "mogulul" vostru? De unde vin finanţările? Primiţi salariu pentru ce scrieţi?

Trombon (în foto Livia Floricel): Suntem asociaţi de mult cu civilizaţia goriliană, lojele masonice şi Iluminaţii. Ţinem să precizăm că toate aceste zvonuri sunt complet adevărate. Pe lângă salariu, care e foarte consistent, primim şi o cotă parte din sufletele celor pe care îi aducem pe site. Aveţi o ofertă pentru noi domnule Patriciu?

Daily Cotcodac: Mogulul nostru e Julius. Oamenii cred mereu că nu sunt suficient de bine plătiţi pentru munca pe care o fac, aşa că Julius, care cunoaşte bine firea omului, a considerat că e mai bine să nu ne plătească. În felul ăsta, a eliminat orice sursă de nemulţumire.

Times New Roman: Mogulul este un om bun, nu vrea detalii despre el. Primim salariu, că altfel n-am scrie. Trebuie să ceri bani pentru munca ta. Te respecţi pe tine, în primul rând.

Cât de profitabil este bussinesul?

Trombon: Nu ştim, noi trăim într-un fel de Narnia, dar dacă n-ar fi profitabil, bănuim că n-am mai exista după atâţia ani.

Daily Cotcodac: Ca să pui pe picioare un astfel de site, ai nevoie de ceva timp. Momentan, nu ne interesează să facem bani din el, ci să creştem traficul. Peste 2-3 ani, o să vedem: dacă reuşim să facem un business e în regulă, dacă nu, o să pretindem că scriem de plăcere.

Times New Roman: Cât să meargă mai departe. Nu ne interesează profitul, ne finanţăm din bani de la FMI. De fiecare dată când vrem să ne luăm leafa, încheiem un acord cu Fondul Monetar Internaţional şi imediat ne intră banii pe card.

Cum stati cu "criza"? Se resimte?

Trombon: Se resimte rău de tot. Avem mai multe subiecte şi mai multă treabă ca oricând. Asta când nu ne cumpărăm haine, laptopuri, maşini, veveriţe, nebunii.

Daily Cotcodac: Nu lucrăm pe bani, deci nu se resimte deloc.

Times New Roman: Criza se simte şi la noi. Nu le mai dăm cerşetorilor la fel de mulţi bani cum făceam pe vremuri.

Cum se vede „criza" la români?

Trombon: Se vede ca o chestie maro, urât mirositoare, uşor putrezită pe margini, pe care toată lumea o arată la cameră când e nevoie. În România nu e criză, e o acutizare a furtului.

Daily Cotcodac: La fel ca în alte ţări, numai că a noastră e mai tristă şi mai oprimată. Nu e ca o criză germană, ordonată, sau ca una franceză, care are un aer aparte.

Times New Roman: Timp de vreo 20 de ani, România s-a aflat în “perioada de tranziţie” şi orice se întâmpla era pus pe seama tranziţiei. Acum suntem în plină criză şi o să tot folosim cuvântul ăsta ca să vorbim despre ce ni se întâmplă. Cine ne-a băgat “criza” în vocabular n-a fost un om foarte inspirat. Păi românul, când învaţă un cuvânt...

Cui vă adresaţi?

Trombon: În special oamenilor conectaţi la Internet care ştiu să citească. Ştim, nişă e foarte mică.

Daily Cotcodac: Fiind un site de umor, oricui e suficient de politicos să se abţină de la comentarii de genul „bine, bine, da' poante când băgaţi?".

Times New Roman: Oamenilor inteligenţi şi foarte inteligenţi. Membrii Mensa şi componenţii loturilor naţionale de matematică şi fizică au abonament gratuit la site-ul nostru.

Care este feedback-ul de la cei care vă accesează?

Trombon: De cele mai multe ori pozitiv. Există desigur şi bălării. Trăim mereu cu impresia că publicul din România nu e chiar educat pentru tipul de umor pe care îl practicăm, însă începe să se obişnuiască. Bineînţeles, nu vorbim aici de cititorii noştri fideli.


Daily Cotcodac (în foto Julius Constantinescu): De la „sunteţi cei mai buni, ţineţi-o tot aşa!" până la „lasaţi-vă de scris, mă, apucaţi-vă de o meserie". Pe ăştia ultimii nu-i înţelegem - dacă aveam o meserie, ce treabă mai aveam să scriem.

Times New Roman: Avem cititori fideli, care nu ne înşală cu alte site-uri. Poate doar atunci când suntem în delegaţie şi nu mai postăm nimic.

Cum vă alegeţi subiectele, ce vă inspiră?

Trombon: Mergând pe jos, mergând cu metroul, mergând cu troleul. Stând pe net. Escaladând munţi. Citind ziare. Uitându-ne la televizor sau mergând în teambuilding la Ikea. Ne plac veveriţele, urşii, personajele ridicole (de unde şi mai multe articole de politică), ştiinţa şi tehnologia.

Daily Cotcodac: -

Times New : Ştirile zilei. Citind ziarele, e imposibil să nu ne vină până la urmă vreo idee. De multe ori scriem despre lucrurile care ne enervează. Alteori, pornim de la un joc de cuvinte, pe baza căruia scriem un întreg articol. De exemplu, o dată am pornit de la titlul "Este morală clonarea de carduri? Avem dreptul să ne jucăm de-a Dumnezeu?".

Care este „personajul preferat" în materialele voastre de până acum? De ce?

Trombon: Oraşul Medgidia. Nu ştim nici noi exact de ce, poate pentru că e singurul oraş din România în care ai ce vizita.

Daily Cotcodac: Avem câteva personaje preferate - de pildă, armata franceză şi vasluienii. Pentru un site de umor, sunt o mină de aur.

Times New Roman: Traian Băsescu, în mod clar. Totuşi, nu cred că are legătură cu faptul că este preşedinte. Dacă ar fi fost în continuare un simplu căpitan de vas în marina comercială, la fel de des am fi scris despre el.

Care este percepţia cititorilor voştri în legătură cu politicienii?

Trombon: O percepţie uşor mioapă şi deseori plină de sânge. În general o percepţie, cu excepţia a 3-4 trepăduşi angajaţi de Elena Udrea, care mai pun câte un comentariu elogios la adresa puterii, PDL-ului, Basescului, Boc-Busterului and so on.

Daily Cotcodac: Nu scriem despre politică. Politicienii români nu sunt interesanţi nici măcar să faci mişto de ei.

Times New Roman: Cititorilor noştri le plac politicienii la fel cum îi plac şi politicienii pe ei, sentimentul este reciproc. Unii au tendinţa să îi ia ce proşti pe ceilalţi, dar aici doar cititorii noştri au dreptate.

Senatorul Voiculescu a scris pe Daily Cotcodac. De ce nu mai scrie? În afară de articole, în ce a mai constat colaborarea?

Daily Cotcodac: Nu mai scrie că s-a lenevit. Dacă va continua să nu-şi trimită textele la timp, o să-i eliberăm o adeverinţă că n-a colaborat niciodată cu noi. Nu avem altă înţelegere cu el decât aceea că îi publicăm textele, cu condiţia să nu scrie despre politică. Şi, bineînţeles, să nu pretindă salariu. Dacă asta întrebai, n-am luat niciodată bani de la el.

Pe site-ul Trombon există şi o secţiune de ştiri pe bune. Ce este cu secţiunea asta? Ce trebuie să aibă o ştire ca să o catalogaţi „pe bune"?

Trombon: E chiar o secţiune cu ştiri pe bune. Ce bizar, nu? Ca să fie pe bune, şi să intre acolo, trebuie să apară într-un ziar sau pe un site real, să fie suficient de cretină încât să ne motiveze să o citim până la capăt. Eventual, poate să ne faca să râdem.

Câtă muncă stă în spatele postărilor pe care le faceţi?

Trombon: Minim 12 ore pe zi.

Daily Cotcodac: E ceva de muncă, nu e ca la anchetele din presă, să ne vină glumele în plic de la omul de la partid.

Times New Roman: Dan Panaet - Cele mai bune idei ne vin atunci când stăm la o ţigară, în jurul mesei din redacţie. Pe locul doi sunt ideile care ne vin la bere. Atunci când începi să scrii un articol, îţi trebuie însă o oarecare disciplină, concentrare. La fel ca în fotbal, trebuie să alergi mult şi să-ţi doreşti mai mult decât adversarul să termini textul.

Cum se desfăşoară o zi din viaţa în redacţie?

Trombon: Livia ajunge la 8 dimineaţa, face cafeaua, spală pe jos, spală vasele. Pe la 12 apare Ionuţ, uşor mahmur, văitându-se despre ce viaţă grea are. Pe la 13 apare Radu de la şcoală. Livia, Radu şi Ionuţ iau masa de prânz împreună, vorbind la telefoanele mobile, de cele mai multe ori între ei. Ionuţ trage un pui de somn. Radu scrie 25 de articole. Livia scrie 35 de articole. Ionuţ se trezeşte, discutăm subiectele zilei, râdem, ne legăm de cele sfinte, discutăm cum putem să ne umilim ceilalţi colegi de birou. Ionuţ are o idee genială, o uită, se apucă să scrie la romanul personal, discutând cu mascota redacţiei, Locco, o veveriţă împăiată . Radu termină de vizionat toate site-urile porno de pe net. Livia termină de croşetat. Ora 23, Ionuţ se întoarce la sanatoriu, Livia se întoarce la Sofia, unde locuieşte, Radu rămâne redacţie să ţină de 6.

Daily Cotcodac: Fiecare îşi vede de treaba lui şi din când în când ne mai sunăm între noi: „Mă, tu ai scris ceva? Că eu n-am avut nici o idee".


Times New Roman (în foto Dan Panaet): Fumăm, scriem, facem glume unii pe seama altora. E imposibil să te laşi de fumat la noi în redacţie. La început, fumam la birou, dar am citit undeva că fumul de ţigară ar putea dăuna sănătăţii. De atunci, fumăm doar pe balconul nostru de la etajul 4, unde ajungem după ce sărim pe fereastră, că uşă nu avem. Sub balcon se află ambasada Macedoniei şi încerăm să nu scrumăm acolo, ca să nu iscăm un conflict diplomatic. Am înţeles că în Macedonia e ofensator să îi arunci cuiva scrum în cap.

Din experienţa de până acum este umorul o "marfă" gustată de români sau doar o afirmaţie care dă bine la nivel declarativ? Cât de snobi suntem?

Trombon: Umorul de calitate îndoielnică este foarte bine gustat. De exemplu, aud că Trazniţi în NATO încă rulează, deci are audienţă, deci românilor le place, deci sunt nişte cretini, ce să mai... Noi suntem foarte snobi, nu ştim cât de snobi sunteţi voi.

Daily Cotcodac: Pe noi nu ne interesează toţi românii, ci doar cei care au simţul umorului. Accidental, ne mai intersectăm şi cu unii care ar vrea să aibă simţului umorului, dar nu-l au. Ăştia de regulă îşi cumpără Caţavencu perfect convinşi că e o revistă amuzantă. Norocul nostru că suntem un site şi nu prea poţi să te fâţâi cu laptopul prin metrou, aruncând priviri triumfătoare în jur: „Vedeţi, bă, ce cool sunt? Citesc Daily Cotcodac!".

Times New Roman: Toţi oamenii inteligenţi apreciază umorul. Mai sunt şi unii care iau de bune ştirile de pe site-ul nostru, dar şi ei sunt inteligenţi. Toţi oamenii sunt inteligenţi. Prost să fii să nu fii inteligent în ziua de azi.

Băşcălie, umor fin, umor negru, poante de prost gust, există o preferinţă a românilor pentru un anume tip de umor? Tu ce preferi?

Trombon: Românii preferă cel mai mult glumele pe care le înţeleg şi, mai ales, cele care merg bine cu o sămânţă şi o bere la pet. Hai să vă explic ceva. Cum funcţionează umorul, sau de ce râdem. Noi avem în cap nişte neuroni. Neuronii ăştia formează un fel de poteci. Zi de zi, analizezi cam aceleaşi informaţii. Ştii că se merge pe dreapta, ştii că apa va fierbe dacă o încălzeşti şi aşa mai departe. Creierul tău se îneacă în rutină . Apar potecile alea super bătătorite. Numai că, la un moment dat, pe poteca respectivă apare o deviere bruscă. Iată un exemplu clasic: "Şi, ce-ai făcut de Revelion ? Acasă, în pat. Şi... a fost multă lume ?" Şi aici râdem, pentru că poteca presupunea un cu totul alt răspuns. Răspunsul ăsta te face să o iei pe arătură, mintal vorbind. Umorul e rollercoasterul creierului.

Daily Cotcodac: -

Times New: Românii nu prea gustă umorul negru, de aia ne şi încăpăţânăm să facem glume de genul ăsta.

Dacă ar fi să facem profilul românului interesat de munca voastră, cum ar arăta el?

Trombon: 15-68 de ani, locuieşte la oraş, are rate la bancă, stă 28 de ore pe net zilnic, iese des din ţară, îi place să se uite la poze cu pisici, ştie ce anume este aceea o penurie.

Daily Cotcodac: Cititorul nostru standard are între 22 şi 40 de ani, studii superioare şi o inteligenţă mult peste medie. Desigur, nu sunt absolut toţi - de pildă, ne citeşte şi Mircea Badea.

Times New Roman: E un tip inteligent, educat, lider de opinie în grupul lui de prieteni. E încă tânăr, doarme singur în pat şi în maxim doi ani iese din puşcărie.

Tu ce site-uri preferi? Dacă ar fi să faci o recomandare, care ar fi aceasta?

Trombon: Daily Mail, The Onion, Cracked, 4chan, Reddit, Miresici.ro, Libertatea, Cancan şi, în general, toate site-urile de ştiri. Nu recomandăm niciun site în afară de al nostru. Poate doar câteva bloguri. Două. Ambele ale noastre. Google e un site foarte mişto, eu stau tot timpul pe el.

Daily Cotcodac: petreanu.ro şi site-urile din blogroll-ul nostru.

Times New Roman: Site-ul meu preferat în materie de umor este theonion.com .

Aţi avut probleme din cauza materialelor publicate?

Trombon: Nu le-aş spune probleme. Am avut succesuri. Ne-a ameninţat Vadim nu mai ţin minte cu ce. Că ne toarnă unguri în cafea, mi se pare. Foarte mulţi fani ai lui Michael Jackson vor să ne plictisească până la moarte. Mai mult ca sigur ceva habotnici îşi doresc foarte tare să ne transformăm în stane de sare. Am fost apostrofaţi de o serie de băieţi care vor să se înscrie în Legiunea Străină şi de adolescenţii care nu vroiau teste de virginitate în şcoli. În continuare cea mai mare reuşită rămâne farsa Haiti-Tahiti, însă nu prea ne-a adus probleme, mai mult publicitate. Le-a adus probleme celor de la MAPN care s-au simţit nevoiţi să dea un comunicat oficial cum că nu sunt atât de proşti încât să trimită trupe în Tahiti. Nu ştim dacă i-a crezut cineva.

Daily Cotcodac: Nu, n-am supărat pe nimeni aşa de tare. Mă rog, în afară de soldaţii francezi, dar ăsta nu e un motiv de îngrijorare fiindcă avem o săbiuţă de plastic la redacţie şi îi putem oricând pune pe fugă.

Times New Roman: Doar cu propria conştiinţă. Cea mai mare problemă pe care o putem avea cu un material publicat este să nu ne mai placă.



citeste totul despre: