Mare parte dintre absolvenţii de liceu se orientează în prezent nu doar către ceea ce le place, ci şi către ce „merge", înţelegând prin expresia „meserie de viitor" şi un loc de muncă sigur, unde să-şi poată valorifica abilităţile, să înveţe lucrând, dar şi să fie recompensaţi pe măsură. Mihai, elev în ultimul an la un liceu din Bucureşti, este de părere că de viitor sunt toate domeniile, „cu condiţia să fii foarte bun în ceea ce faci". „Dacă ajungi un medic sau un avocat prost, vei trăi mai rău decât un cizmar sau un zugrav bun", spune el. Totuşi, există anumite ocupaţii care câştigă teren. Specialiştii din resurse umane sunt de părere că industria online este una dintre cele emergente din România şi va avea cel mai mare ritm de creştere în următorii ani.

Citiţi şi:

Iată cele mai căutate meserii pe vreme de criză

Cum să atragi atenţia angajatorilor. Află ce joburi sunt disponibile săptămâna aceasta

VIDEO Monica Ulmanu, o româncă la „The Boston Globe“

Alba Iulia: Manichiurist, baby sitter sau peisagist, meserii pentru şomerii din cartiere

„Va avea succes tot ce presupune conţinut online, proiecte ataşate marilor jucători din piaţă, aplicaţii de social media, servicii conexe industriei web", spune Petru Păcuraru, director la compania de resurse umane HPDI. Acesta este de părere că vor fi la mare căutare publisherii de conţinut, regiile de vânzări de spaţii publicitare online, experţii în SEO („search engine optimization", adică optimizarea site-urilor pentru a apărea cât mai sus în indexările motoarelor de căutare), experţii în social media, programatorii adaptaţi noilor cerinţe ale pieţei, graficienii angrenaţi în proiecte online. „Pe lângă această categorie, cred că şi retailul are un cuvânt de spus. Specialiştii în achiziţii şi/sau strategie vor migra de la un hipermarket la altul", spune Păcuraru.

Creştere în IT şi în sectorul medical

Alexandru Talmazan, managing partner la compania de resurse umane Wrightson România, spune că va trebui să ne reconsiderăm perspectiva în ceea ce priveşte meseriile de succes şi să luăm în calcul piaţa europeană a muncii. „Din punctul meu de vedere, se vor căuta specialităţile de inginerie, România devenind un pol de manufacturare industrială pentru Europa", spune Talmazan. Specialistul este de părere că afluxul mare de studenţi către facultăţi non-meserii de tipul Relaţii Economice Internaţionale este inutil în contextul unei lumi mondializate, „în care nu prea mai contează dacă clientul este aici sau pe malul Atlanticului".

De asemenea, pentru mulţi

ani de acum înainte, spun experţii, vom avea o creştere constantă a numărului de specialişti în IT şi în tehnologii de vârf. Joburile în domeniu, la mare căutare în prezent, îşi vor menţine dominaţia şi în anii care vor urma. „România s-a dovedit capabilă să genereze soluţii IT de nivel mondial şi cred că în viitor va fi la fel. Aşa că sunt convins că asta va genera cerere", spune Dan Popa, consultant al companiei de HR Team Doctor. Prin prisma dezvoltării sistemului medical privat local şi a posibilităţilor de emigrare profesională relativ ridicate, vor avea succes specialităţile medicale. „Dacă situaţia angajaţilor din sectorul bugetar se va schimba, probabil că joburile din sistem vor fi mai interesante. Însă, cu siguranţă, personalul medical va găsi de lucru. Împuţinarea personalului medical din ţară prin plecarea în străinătate şi creşterea cererii de servicii medicale în şi după criză vor crea, şi o fac deja, o mare cerere de personal", spune Popa. Acesta precizează că vor fi căutaţi şi specialiştii în gestionarea sub diverse forme a fondurilor europene.

Poziţiile de management, în câştig

„În acest moment sunt foarte puţini specialişti în România în ceea ce se numeşte BPM (Business Process Management), adică oameni capabili să modeleze şi să optimizeze diversele activităţi operaţionale ale unei firme, să le transforme în proceduri ca să poată fi automatizate în cât mai mare măsură de către sistemele IT şi de tehnologie, în general", afirmă George Butunoiu, expert în resurse umane. În acest context, vom asista la o polarizare din ce în ce mai mare între cele câteva poziţii de management dintr-o companie şi poziţiile de execuţie. „Poziţiile de management vor deveni şi mai importante decât în prezent, în sensul dependenţei afacerii de cei câţiva oameni-cheie din firmă, pe când cele de execuţie vor fi şi mai puţin importante, tendinţa clară fiind aceea de a înlocui cât mai mult oamenii cu proceduri şi cu maşini", spune Butunoiu. Astfel, multe calificări îşi vor pierde importanţa şi piaţa muncii se va confrunta cu o plafonare a angajaţilor de la nivelurile joase.

"Dacă situaţia angajaţilor din sectorul bugetar se va schimba, probabil că joburile din sistem vor fi mai interesante."
Dan Popa consultant la HR Team Doctor

"Se vor căuta specialităţile de inginerie, România devenind un pol de manufacturare industrială."
Alexandru Talmazan managing partner la Wrightson România

"Specialiştii în achiziţii şi/sau strategie vor migra de la un hipermarket la altul."
Petru Păcuraru director la HPDI

Profesii de top pentru următorul deceniu

Programator IT
Expert în domeniul online
Medic în sistemul privat
Specialist inginerie
Specialist în marketing şi vânzări
Expert în consultanţă şi management
Specialist în finanţe
Specialist în comunicare
Expert în domeniul retail
Specialist în leadership

Calificări obligatorii pentru angajatul de mâine

Instruirea teoretică şi-a depăşit statutul de unic criteriu, viitorul fiind al acelor angajaţi angrenaţi într-un proces continuu de dezvoltare. La mare căutare sunt abilităţile, atitudinea şi experienţa angajatului, mai mult decât studiile şi calificările, pentru că încă nu există, spun experţii, un sistem de învăţământ suficient de bun încât să le dea încredere companiilor. „Angajatorii au început să ignore de multe ori instruirea în defavoarea experienţei practice, iar joburile specializate şi ultraspecializate sunt la mare căutare", spune Petru Păcuraru.

Cel puţin o limbă străină

Alături de experienţă, angajatorii vor aprecia cunoaşterea unei limbi străine. „Vor fi la mare preţ angajaţii capabili să vorbească fluent cel puţin o limbă străină, lucru din ce în ce mai rar, şi, în general, bunii vorbitori de limbi străine, mai ales de alte limbi decât engleza", spune Alexandru Talmazan. Specializarea în anumite domenii este un alt atu pentru potenţialul angajat.

„Vor fi la mare preţ angajaţii inteligenţi şi polivalenţi", adaugă el. „Cred că se vor căuta inginerii din numeroase specialităţi, de la telecomunicaţii la chimie şi construcţii de maşini", mai spune consultantul Wrightson. De asemenea, se va pune accent pe persoane flexibile, dispuse să se deplaseze sau să se mute cu serviciul, adaptabile, cu bune abilităţi de comunicare şi care au cunoştinţe de operare pe calculator peste medie. Totodată, experţii în marketing şi finanţe rămân în topul specializărilor căutate, iar stagiile de pregătire practică vor fi apreciate.

Experţi în leadership

În ceea ce priveşte cursurile specializate pentru diferite industrii, acestea sunt, în opinia lui Petru Păcuraru, foarte atractive, „iar experţii în leadership vor avea cu siguranţă de lucru, pentru a face training cu top şi middle managementul companiilor medii şi mari, care, în prezent, au carenţe mari". El spune că angajatorii vor miza pe mult mai multă disciplină şi seriozitate decât până acum.

De asemenea, vor avea succes angajaţii cu spirit de iniţiativă şi cei orientaţi către găsirea soluţiilor. „Vor fi căutate iniţiativa şi responsabilitatea, spiritul antreprenorial - principii de întreprinzător aplicate de către angajaţi, oamenii care aduc soluţii în loc să genereze probleme. Cuvântul-cheie cred că va fi, şi este deja, eficienţa", explică Dan Popa.

Domenii de succes



Meseriile de viitor în România sunt cele legate de programare şi de telecomunicaţii, precum şi cele din domeniul financiar-contabil. Chiar dacă numărul de absolvenţi în aceste domenii este destul de mare, cererea este la fel de consistentă. Accentul se va pune însă pe calitatea muncii pe care o pot presta aceste persoane. Finalizarea unor studii în aceste domenii, deşi importantă, nu garantează automat un loc de muncă, spun specialiştii.

Nomenclatorul meseriilor din România, învechit


Multe dintre posturile dorite nu sunt în nomenclator Foto: mediafax

Mulţi dintre specialiştii în resurse umane consideră că nomenclatorul ocupaţiilor din România nu este relevant din punct de vedere practic, mai ales că, spun ei, oricât de actualizată ar fi, lista este depăşită de contextul economic.Ultimii ani arată că majoritatea meseriilor „de actualitate" sau „de viitor" nu sunt menţionate în nomenclatorul oficial.

Specializări inexistente

„Peste 80% din meseriile implicate în domeniul virtual nu apar în nomenclator. Astfel, expert în SEO Sunshine Coast, în AdWords (cel mai folosit serviciu de publicitate online din lume, oferit de Google, n.r.), tot ceea ce ţine de social media, project manageri, vânzători de publicitate online, nu sunt cuprinse de nomenclatorul românesc. Acestea sunt specializări ce vor cunoaşte o mare dezvoltare în următorii ani", spune Paul Păcuraru.
Totuşi, chiar dacă în ceea ce priveşte industria software este bine definită poziţia celor care fac programare/dezvoltare, în nomenclator nu apar cei care fac testarea şi verificarea softurilor sau proiectarea de circuite integrate digitale/analogice, iar postul de inginer electronist este general formulat.

„Cele mai multe posturi din COR (Clasificarea Ocupaţiilor din România), în special cele de ingineri, au la bază specializarea pe care aceştia o au trecută pe diploma de absolvire a facultăţii şi mai puţin conţinutul activităţii efective din industrie", afirmă Vivien Untaru, specialist HR la Von Consulting. În acest domeniu, spune ea, există foarte multe specializări recunoscute în afara ţării, însă nu în România.
„Am lucrat într-o companie din domeniul semiconductorilor/microelectronică în care angajam ingineri absolvenţi de Facultate de Electronică ori Automatică şi Calculatoare pentru a face verificare de circuite integrate digitale", povesteşte Untaru.

Fişa postului

Ca descriere a postului, inginerul de verificare stabileşte un plan de testare pentru modulele care îi sunt distribuite, raportează erori şi probleme pentru a fi corectate, astfel încât datele tehnice din specificaţie să fie în concordanţă cu cele pe care le are circuitul proiectat. Rolul lui este ca circuitul livrat pe piaţă să nu aibă probleme de funcţionare. Specialiştii în domeniu spun că verificarea reprezintă aproximativ 70% din activitatea efectivă de realizare a unui nou circuit integrat, ocupaţie care nu există în nomenclatorul românesc.