Meditaţia, între credinţă şi cercetare ştiinţifică

Practicată pentru spirit, meditaţia se dovedeşte tot mai utilă fizicului. O serie de studii demonstrează că nu trebuie să fie o experienţă mistică pentru a fi benefică. Exerciţiul repetat al meditaţiei îmbunătăţeşte capacitatea de atenţie, reduce anxietatea, stresul şi reacţiile emoţionale necontrolate.

E nevoie de doar zece minute pentru a-ţi activa energia interioară pe care n-ai ştiut până atunci că o ai. Trebuie să-ţi goleşti mintea de gânduri şi sufletul de emoţiile negative. Se va întâmpla însă numai dacă-ţi doreşti cu adevărat, explică Mihaela Bălăşescu, preşedintele Asociaţiei Sahaja Yoga -  România.

Mai citeşte şi:

Cum învingem monstrul numit furie

Această energie poartă numele de Kundalini. Rădăcina ei se află la baza coloanei vertebrale, imediat sub osul sacru. De acolo urcă pe şira spinării spre creştetul capului şi conectează fiinţa umană la „energia cosmică", la divinitate, explică Bălăşescu. „Se regăseşte în toate religiile, în toate tradiţiile spirituale, doar experienţele sunt diferite - botez, nirvana, zen. Toţi sfinţii, toţi asceţii au activată această energie şi sunt în conexiune cu universul", adaugă ea.

Iar în tipul de yoga practicat de organizaţia pe care o conduce, această experienţă este, teoretic, accesibilă oricui în câteva minute de meditaţie ghidată. După cum explică, într-o înregistrare, fondatoarea Sahaja Yoga, Shri Mataji Nirmala Devi - născută în India, în 1923 - trebuie întâi să te ierţi pe tine şi pe cei din jurul tău, să scapi de toate emoţiile negative şi să-ţi goleşti mintea de gânduri. Restul vine de la sine.

Nu este însă atât de uşor pe cât pare. Pentru că o minte neantrenată, a omului obişnuit, se agaţă fie de viitor, fie de trecut. „Noi trăim de pe vârful unui gând pe altul. Realitatea, prezentul, se află însă între două gânduri. Este acea secundă pe care trebuie să învăţăm s-o lărgim. Asta facem prin meditaţie", explică Bălăşescu.

De la sacru la cotidian

La origini, acesta a fost scopul meditaţiei, accesibilă doar celor care cred în conexiunea fiinţei interioare cu divinitatea, prin izolarea de lumea materială, nesemnificativă. O ipoteză hilară pentru toţi ceilalţi, care trăiesc în lumea materială. Poate chiar ipocrită în România, unde yoga înseamnă MISA şi scandalurile sexuale legate de numele liderului spiritual Gregorian Bivolaru (fugit din ţară în 2005, după ce pe numele său au fost deschise mai multe dosare penale pentru diverse infracţiuni, printre care trafic de persoane şi raporturi sexuale cu minore).

Cercetătorii din întreaga lume au reuşit însă s-o scoată din sfera mistică, după ani întregi de studii. Iar rezultatele au început să apară şi confirmă afirmaţiile călugărului budist Matthieu Ricard.

„Antrenamentul ne permite să ne transformăm mintea, să depăşim emoţiile distructive şi să risipim suferinţa", spune Ricard, citat de revista „New Scientist". Oricine poate face asta, crede călugărul, este nevoie doar de entuziasm şi de perseverenţă.

Meditaţia a ieşit astfel din sfera sacră şi a devenit un instrument, folosit şi în psihoterapie. „În forma exerciţiilor de vizualizare, de respiraţie, de relaxare, joacă un rol important", explică psihologul Dorin Victor Vasile, de la Psihoterapie.net. „Cu ajutorul acestor exerciţii pot fi luate sub control anumite simptome, pot fi iniţiate şi consolidate schimbări."

"Antrenamentul ne permite să ne transformăm mintea, să depăşim emoţiile distructive şi să risipim suferinţa."
Matthieu Ricard
călugăr budist

Cum funcţionează meditaţia

Mintea poate fi antrenată să ne izoleze de haosul din jur

Atenţia fiecăruia dintre noi se concentrează în mod normal spre exteriorul nostru, ne adaptăm la ceea ce se întâmplă în jur, suntem atenţi pentru a putea reacţiona, explică psihoterapeutul Dorin Victor Vasile. Meditaţia înseamnă o redistribuire a atenţiei. „Atunci când ne reorientăm atenţia spre interiorul nostru, pe o imagine sau pe propria respiraţie, iniţiem un proces de disociere a stării noastre conştiente obişnuite", spune aceasta.

„Într-o formă simplă de relaxare putem înregistra ceea ce se întâmplă în jurul nostru, dar fără să mai ataşăm o «explicaţie raţională» pentru ceea ce auzim, vedem, simţim. Este ca şi cum am «pune între paranteze» pentru un timp scurt partea noastră conştientă, raţională."

Pentru a putea realiza asta este nevoie de exerciţiu. Există diferite tehnici de meditaţie, în funcţie de obiectivul propus. Dorin Victor Vasile dă exemplul unui exerciţiu accesibil ­oricui: să ne aşezăm într-o poziţie confortabilă, cu ochii închişi, şi să ne concentrăm asupra respiraţiei, fără s-o modificăm în vreun fel, „să fim doar un spectator pasiv al propriei respiraţii".

Va fi greu la început. Poate o să înceapă să vă mănânce un picior sau o să vă gândiţi la ce aţi făcut şi la ce mai aveţi de făcut. Sau poate o să adormiţi, cum i s-a întâmplat lui Michael Bond, consultant al revistei „New Scientist", cel care a adunat într-un articol toate studiile ştiinţifice despre meditaţie. Perseverenţa este însă cheia succesului. În timp, acest exerciţiu va deveni tot mai uşor.

Îmbunătăţeşte memoria şi capacitatea de concentrare

Cercetătorii au studiat creierul celor care practică meditaţia

„Timpul pe care-l petreci investigându-ţi propria minte nu are cum să nu-ţi fie de folos", afirmă Clifford Saron de la Universitatea din California, SUA, cel care coordonează proiectul Shamatha, una dintre cele mai ample cercetări ştiinţifice asupra meditaţiei. Cercetătorul spune că nu ai neapărat nevoie de un mentor spiritual pentru a profita de efectele meditaţiei.

Unul dintre studiile realizate în acest proiect, coordonat de ­Katherine MacLean, de la Facultatea de Medicină a Universităţii „John Hopkins" din Baltimore, a măsurat capacitatea de atenţie a 60 de voluntari, meditatori cu experienţă.

Fiecare dintre ei trebuia să privească ecranul unui computer pe care apăreau succesiv linii verticale şi să apese pe mouse de fiecare dată când una dintre linii era mai scurtă decât celelalte. În cele trei luni ale experimentului, voluntarii au dat tot mai multe răspunsuri corecte şi le-a fost tot mai uşor să se concentreze pe perioade lungi.

Teoria, confirmată şi de alte studii, este demnă de luat în seamă, scrie „New ­Scientist", deoarece capacitatea de concentrare este crucială pentru atât de multe aspecte ale vieţii - de la învăţare, până la deciziile luate în fiecare zi sau capacitatea de a ne concentra asupra sarcinilor de serviciu.

Controlarea emoţiilor

Rezultate surprinzătoare au obţinut şi oamenii de ştiinţă care au studiat efectele meditaţiei asupra bunăstării emoţionale. Un alt studiu realizat în cadrul proiectului Shamatha a concluzionat că meditaţia are un rol important, pentru că participanţii la cercetare au devenit mai puţin anxioşi, conştienţi de propriile trăiri şi capabili să le controleze.

Indicii despre aceste descoperiri au avut şi cercetătorii care i-au pus pe voluntari să privească liniile care apăreau succesiv pe ecran şi să apese pe mouse de fiecare dată când vedeau o linie mai scurtă. Coordonatorul studiului, Baljinder ­Sahdra, de la Universitatea din California, explică rezultatele: meditaţia îi învaţă pe oameni „să-şi reprime reacţiile impulsive faţă de o serie de stimuli interiori, unii chiar de natură emoţională". Această abilitate s-ar putea dovedi extrem de utilă în echilibrarea afectivă.

Teoria potrivit căreia cei care practică meditaţia sunt mai puţin impulsivi este întărită şi de rezultatele obţinute cu ajutorul aparatelor de rezonanţă magnetică funcţională (fMRI). O echipă coordonată de Julie ­Brefczynski-Lewis, de la West Virginia University, a comparat imaginile creierelor persoanelor care meditau şi a constatat că amigdala  - zonă cerebrală care joacă un rol crucial în procesarea emoţiilor - era mult mai puţin activă la experţi decât la începători. 

Această abilitate ar putea duce şi la îmbunătăţirea condiţiei fizice. Studiile au demonstrat că meditaţia poate ajuta persoanele care au tulburări alimentare, sunt dependente de alcool sau de droguri, au boli de piele, suferă de depresie sau dureri cronice. Psihologul Fadel Zeidan, de la Facultatea de Medicină a Universităţii Wake Forest, tot din SUA, a anunţat că voluntarii pe care i-a folosit în studiul său au declarat o sensibilitate scăzută la durere după doar câteva şedinţe de meditaţie. Potrivit acestuia, meditaţia nu face durerea să dispară ci-i ajută pe cei aflaţi în suferinţă să-şi controleze reacţia emoţională.

Ne poate face mai altruişti?

Controlarea emoţiilor ar putea sta la baza celor mai interesante studii despre meditaţie care au loc la ora actuală şi a căror miză este să afle dacă ne poate face mai altruişti şi mai milostivi. Există indicii în acest sens şi în imaginile creierelor persoanelor care practică meditaţia şi care arată că zonele asociate cu empatia şi împărtăşirea emoţiilor sunt mult mai active la cei care fac asta de vreme îndelungată.

„Pentru a putea fi milostiv cu cineva trebuie întâi să-ţi dai seama că persoana respectivă are o problemă. Apoi să ştii ce reacţie benefică ai putea avea. Apoi trebuie să fii motivat să ajuţi", explică Margaret ­Kemeny de la Universitatea din California, San Francisco. Concluzia fiind că oamenii nu pot ajunge la compasiune dacă nu-şi îmbunătăţesc echilibrul emoţional. Universitatea Stanford din California a deschis în 2009 un institut dedicat studiului compasiunii şi altruismului, finanţat de cercetători în neurologie, antreprenori din industria IT şi de Dalai Lama, liderul spiritual al Tibetului.

Centrul îşi propune să afle cum tehnicile de meditaţie prin care practicanţii îşi propun să-şi sporească altruismul pot afecta creierul şi pot genera sentimente de compasiune.

Psihologul Paul Ekman şi învăţătorul budist Alan ­Wallace au mers chiar mai departe şi au venit cu ideea unor centre de „gimnastică" a creierului, care să le permită oamenilor să urmeze cursuri pentru a-şi îmbunătăţi echilibrul emoţional, să-şi dezvolte capacitatea de compasiune şi chiar să-şi măsoare nivelul de stres.

Limitele lumii interioare

Teoria conform căreia meditaţia ar putea deveni o alternativă la tratamentele medicamentoase este însă controversată, pentru că nu există suficiente dovezi care s-o susţină. Ce rămâne indubitabil este faptul că meditaţia are efecte benefice şi oricine se poate bucura de ele, potrivit „New Scientist". Şi nu trebuie să fii expert sau să petreci ore întregi în fiecare zi meditând.

Studiul realizat la Universitatea Wake Forest a demonstrat că şi voluntarii care au meditat doar 20 de minute pe zi, timp de trei zile, au reacţionat diferit la durere. „Este posibil să schimbi substanţial funcţionarea creierului prin practicarea meditaţiei o perioadă scurtă de timp", explică ­Richard Davidson, directorul laboratorului Waisman de la Universitatea Wisconsin. El susţine că datele dintr-un studiu realizat în laboratorul său, dar nepublicat încă, demonstrează că există schimbări la nivelul creierului după doar două săptămâni în care voluntarii au meditat 30 de minute zilnic.

Chiar dacă astfel de rezultate sunt îmbucurătoare pentru cei care vor să se apuce de meditaţie şi să aibă rezultate imediate, impactul asupra creierului este însă direct proporţional cu durata exerciţiului. Studiul realizat de ­Brefczynski-Lewis sugerează că meditatorii experimentaţi fac un efort cognitiv minim pentru a-şi păstra concentrarea. Dar acest efect a fost cu adevărat evident în cazul oamenilor care aveau o experienţă de aproximativ 44.000 de ore de meditaţie - echivalentul a 25 de ani de muncă într-un job full-time.