Inamici de zi cu zi ai memoriei. Află care sunt cele mai bune soluţii pentru a avea o memorie brici
0
Să uiţi din când în când unde ţi-ai pus cheile sau în ce zi a săptămânii te afli nu este nimic ieşit din comun. Însă pentru ca aceste scăpări de memorie să nu devină o constantă în viaţa ta şi pentru a nu-ţi afecta performanţele profesionale, este bine să iei măsuri împotriva acelor obiceiuri de zi cu zi care te transformă într-un „uituc cu acte în regulă".
Odată cu trecerea anilor, poţi întâmpina tot mai frecvent dificultăţi în a-ţi aminti nume sau date. De altfel, specialiştii spun că vârsta este unul din principalii factori de risc pentru apariţia tulburărilor de memorie, inclusiv a bolii Alzheimer. Astfel, statisticile arată că demenţa afectează 1% din persoanele cu vârste cuprinse între 65 şi 74 de ani, 7% din vârstnicii între 75 şi 84 de ani şi 26%din cei trecuţi de vârsta de 85 de ani. Şi, totuşi, nu este exclus ca astfel de probleme să apară şi la persoane aflate în floarea vârstei, deoarece evoluţia, dar şi momentul debutului lor depind în mare măsură de stilul nostru de viaţă.
Stresul, duşmanul amintirilor
Pierderile de memorie şi lipsa de concentrare apar frecvent la tinerii care trăiesc în condiţii de stres, spun specialiştii. Aceasta deoarece expunerea prelungită la hormoni de stres (cortizolul) afectează hipotalamusul, zona din creier implicată în procesul de învăţare. Aşadar, chiar dacă eşti în permanenţă asaltat cu noi sarcini pe care trebuie să le rezolvi în timp record, încearcă să te organizezi astfel încât să îţi oferi şi răgazul necesar pentru odihnă.
Fumatul împiedică oxigenarea creierului
Un studiu realizat la Universitatea „Cambridge" şi la Universitatea „Michigan", SUA, a demonstrat că fumatul, chiar şi cel pasiv, contribuie semnificativ la degradarea capacităţii cognitive şi la apariţia tulburărilor de memorie. Specialiştii pun acest lucru pe seama faptului că expunerea la fumul de ţigară reduce aportul de oxigen ce ajunge la creier. Iar acest viciu este cu atât mai nociv dacă persoana fumătoare este şi consumatoare de alcool. Astfel, dacă faci exces de alcool, adică dacă bei mai mult de unul-două pahare de vin sau de bere pe zi, este bine să ştii că există riscul să te confrunţi cu o carenţă de vitamina B, un nutrient esenţial pentru buna funcţionare a sistemului nervos. În plus, consumul abuziv de alcool încetineşte activitatea creierului, afectând procesul de stocare a informaţiilor. De altfel, este dovedit faptul că alcoolul întârzie dezvoltarea intelectuală în cazul copiilor şi al adolescenţilor.
Lipsa somnului, probleme de concentrare
În timpul somnului, creierul procesează, selectează şi stochează toate informaţiile pe care le primeşti în timpul zilei în regiunea responsabilă cu memoria de lungă durată: hipotalamusul. De aceea, atunci când te trezeşti, poţi constata că înţelegi mai bine informaţia acumulată înainte de culcare. Pe de altă parte, dacă nu aloci suficient timp somnului, toate aceste procese au de suferit şi poţi constata o scădere a capacităţii de concentrare şi de memorare.
Tensiunea arterială afectează creierul
Hipertensiunea arterială, mai ales atunci când apare la o vârstă tânără sau medie, este cel mai important factor de risc pentru apariţia bolilor cerebrovasculare, inclusiv a demenţei, spun specialiştii. În plus, cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie, au observat că persoanele cu vârste cuprinse între 60 şi 75 de ani, care suferă de retinopatie diabetică, apărută ca o complicaţie a diabetului zaharat, prezintă un risc crescut de a se confrunta cu o scădere a capacităţii de concentrare şi de memorare. În urma testelor, s-a demonstrat că pacienţii cu această boală au abilităţi cognitive semnificativ mai reduse comparativ cu persoanele sănătoase încadrate în aceeaşi categorie de vârstă. Printre afecţiunile care predispun la tulburări de memorie se numără şi epilepsia, artrita, scleroza multiplă şi infecţiile. Pe scurt, la apariţia problemelor de memorie contribuie semnificativ afecţiunile circulatorii şi inflamatorii care afectează vasele de sânge şi celulele de la nivelul creierului.
Grăsimile «rele» şi dulciurile îngreunează gândirea
O dietă bogată în grăsimi, carne şi în dulciuri afectează memoria şi rezistenţa fizică, au dovedit cercetătorii de la Universitatea „Oxford" din Marea Britanie. Mai exact, grăsimile nesănătoase (cele saturate şi trans) favorizează creşterea nivelului de colesterol şi apariţia aterosclerozei, ceea ce afectează abilităţile cognitive.
SCHEMA
Zone cerebrale responsabile cu memoria
Hipotalamusul - regiunea cu cel mai important rol în procesarea informaţiilor şi în formarea memoriei de lungă durată.
Amygdala - o zonă în formă de migdală, situată în apropierea hipotalamusului, responsabilă cu trierea informaţiilor senzoriale, ajutând la formarea memoriei emoţionale.
Cortexul cerebral - învelişul situat la suprafaţa creierului, alcătuit din substanţă cenuşie, ce distribuie informaţiile în diferite regiuni cerebrale, în funcţie de tipul lor, cum ar fi limbaj, senzaţii tactile sau de altă natură, planificare şi organizare sau raţionament.
Semne că nu este vorba de simple lapsusuri
Există o serie de simptome clasice care apar la debutul bolii Alzheimer şi care pot fi considerate un avertisment că se impune un consult neurologic:
-Ai început să uiţi informaţiile învăţate recent, precum şi date şi experienţe recente, întrebi de mai multe ori acelaşi lucru şi ai nevoie de notiţie sau de cei apropiaţi pentru a-ţi aminti ce ai de făcut.
-Întâmpini dificultăţi în a gestiona şi în a socoti facturile casei, nu reuşeşti să te concentrezi şi constaţi că pentru a finaliza anumite activităţi ai nevoie de mai mult timp decât de obicei.
-Devine tot mai greu să îndeplineşti activităţi acasă sau la serviciu. Îţi este greu să conduci maşina către o locaţie cunoscută anterior sau să-ţi aminteşti regulile unui joc.
-Ai început să pierzi şirul datelor, al anotimpurilor sau al trecerii timpului. Se întâmplă uneori să uiţi unde te afli şi cum ai ajuns acolo.
-Apar probleme în estimarea distanţelor, în percepţia culorilor sau a contrastului.
-Se întâmplă uneori să nu poţi menţine o conversaţie, te opreşti în mijlocul frazei şi nu mai poţi finaliza ceea ce aveai de spus sau nu poţi relua cuvintele spuse anterior.
-Pui lucrurile într-un anume loc şi, ulterior, nu mai reuşeşti să le găseşti.
-Devine dificil să iei anumite decizii, devii confuz, suspicios sau anxios.
Hipertensiunea arterială, mai ales atunci când apare la o vârstă tânără, creşte riscul apariţiei unor tulburări de memorie.
ATENŢIE
Consumul de alcool întârzie dezvoltarea intelectuală a adolescenţilor.
TRUCURI PENTRU A-ŢI PĂSTRA MINTEA AGERĂ
Din punct de vedere biologic, este normal ca şi creierul să îmbătrânească, ceea ce face ca abilităţile cognitive să se deterioreze. Totuşi, procesul de îmbătrânire a creierului poate fi încetinit prin tratarea corectă a afecţiunilor care predispun la apariţia tulburărilor de memorie, prin adoptarea unui stil de viaţă echilibrat şi prin antrenarea creierului.
Peşte şi crudităţi, zilnic
O dietă bogată în grăsimi nesaturate de origine vegetală, ce se găsesc în uleiul de măsline şi în cel de sâmburi de struguri ori din seminţe de dovleac, dar şi consumul de peşte gras (bogat în Omega 3) întârzie apariţia tulburărilor de memorie, spun specialiştii. În plus, pentru stimularea funcţiei cognitive, este bine să incluzi în alimentaţia zilnică fructe, legume şi zarzavaturi proaspete, bogate în vitaminele C şi E, acid folic şi în coenzima Q10, precum broccoli, afine, citrice, cătină, măceşe şi struguri. Mănâncă din când în când şi un pătrăţel de ciocolată neagră, ouă şi soia, deoarece sunt surse bune de lecitină.
Mişcarea în aer liber combate stresul
Exerciţiile fizice îmbunătăţesc circulaţia sângelui către creier, în multe cazuri o cauză a pierderilor de memorie. În plus, mişcarea zilnică, mai ales dacă este făcută în aer liber, este o bună metodă de relaxare şi de combatere a stresului, îmbunătăţind capacitatea de concentrare. De altfel, un studiu publicat în „Jurnalul Asociaţiei Medicale Americane" arată că persoanele care fac câte 30 de minute de exerciţii fizice zilnic şi urmează o dietă sănătoasă prezintă un risc de apariţie a demenţei cu 50 la sută mai scăzut decât cele care nu respectă aceste reguli. În plus, un element important în profilaxia bolii Alzheimer este respectarea celor şapte-opt ore de somn pe noapte.
Muzica uşurează învăţarea
Persoanele care primesc informaţii în timp ce ascultă muzică le reţin mai uşor şi pentru mai mult timp comparativ cu cele care receptează aceleaşi date fără a asculta muzică. Aceasta este concluzia cercetătorilor de la Universitatea din Boston, SUA, care au observat că muzica îi ajută chiar şi pe bolnavii de Alzheimer să îşi amintească mai uşor informaţiile primite. Specialiştii pun acest lucru pe seama faptului că muzica îmbunătăţeşte funcţia cognitivă şi, implicit, capacitatea de memorare.
Antrenează-ţi mintea!
O bună metodă de a-ţi menţine creierul tânăr este să-ţi dezvolţi abilităţile mentale. De altfel, specialiştii spun că, încă din copilărie, trebuie să stimulăm activitatea intelectuală prin învăţarea unor limbi străine, prin citit şi prin jocuri care dezvoltă simţul competiţiei, cum ar fi şahul. În plus, sunt utile şi jocurile de tip puzzle, precum şi dezlegarea de cuvinte încrucişate sau rezolvarea problemelor de matematică ori de perspicacitate. În plus, îţi poţi exersa zilnic capacitatea de memorare învăţând pe dinafară numere de telefon, date de naştere sau titluri de filme. Un exerciţiu util pentru a-ţi dezvolta spiritul de observaţie este să priveşti o fotografie nouă timp de câteva secunde, iar apoi să notezi cât mai multe detalii despre ea. Dacă exersezi, vei observa că îţi vei aminti din ce în ce mai multe detalii într-un timp tot mai scurt. Eficient şi în acelaşi timp amuzant este şi să rezolvi periodic jocuri de logică.
JOCURI LOGICE
1. Pune în ordine cuvintele de mai jos, astfel încât să obţii un celebru citat al scriitorului irlandez Oscar Wilde.
2. Scrie numerele de la 1 la 8, astfel încât să nu se regăsească cifre consecutive una lângă alta şi nici în colţuri alăturate.
3. Domino
Care domino completează seria?
4. Beţele de chibrit
Deplasează un singur băţ de chibrit pentru ca operaţia să fie corectă.
Plante tonice pentru memorie
-Ginkgo biloba. Capsulele, tinctura sau fiolele cu ginkgo biloba sunt recomandate pentru creşterea randamentului intelectual, dar şi vârstnicilor care se confruntă cu o scădere a capacităţii de atenţie, de memorare şi de concentrare. Planta are un efect vasodilatator la nivelul sistemului nervos central şi periferic, îmbunătăţind funcţiile psihice şi mentale. Specialiştii spun că poţi lua preparate pe bază de Ginkgo biloba în asociere cu alte tonice pentru memorie, precum ginseng, lecitină şi lăptişor de matcă.
-Salvia. Pentru a stimula capacitatea de memorie, în perioadele solicitante, poţi face o cură de câte două-trei săptămâni, cu ceai din salvie. Prepară o infuzie dintr-o linguriţă de plantă la 250 ml de apă clocotită şi bea câte două căni pe zi.
-Lăptişor de matcă. Bogat în proteine, aminoacizi esenţiali, grăsimi nesaturate, vitaminele A, B, C, D, E şi K, colagen şi lecitină, lăptişorul de matcă este un excelent energizant fizic şi psihic, contribuind la creşterea performanţelor intelectuale. Îl poţi lua sub formă de capsule, câte una-două pastile de trei ori pe zi. Atenţie însă, lăptişorul de matcă este contraindicat dacă eşti alergic la miere şi/sau la polenuri.
-Rozmarin. Această plantă are acţiune tonică nervoasă, înlătură oboseala psihică, stresul şi stările de nervozitate. Rozmarinul se poate administra sub formă de infuzie (o linguriţă de plantă la o cană cu apă clocotită), din care se beau două căni cu ceai pe zi sau de tinctură (o linguriţă de tinctură, diluată în 100 ml de apă, de trei-patru ori pe zi).
SFATUL SPECIALISTULUI
Creşterea şi menţinerea unei bune capacităţi de memorare şi de învăţare este legată pe lângă un regim de viaţă sănătos (fizic şi psihic), de o activitate intelectuală constantă şi susţinută care presupune nu numai o activitate zilnică de citit, dar şi ceea ce citim să ne aducă informaţii noi, necesare şi interesante care să ne atragă să le memorăm.
De asemenea, preocuparea zilnică de a rezolva tot felul de probleme care să ne solicite să utilizăm informaţiile memorate sau altele noi, pentru a găsi soluţii optime, desfăşurarea unor activităţi plăcute, hobby-uri care să ne solicite intelectual sunt modalităţi de a creşte performanţa memoriei.
Nu trebuie să învăţăm „în asalt", aşa cum fac unii tineri când se pregătesc pentru examene, deoarece cele mai multe informaţii astfel achiziţionate nu rămân şi în memoria de lungă durată. Mai eficient este să învăţăm în permanenţă, îmbinată cu odihna necesară proceselor metabolice cerebrale, un somn sănătos fiind o condiţie esenţială a unei memorii bune.
Prof. dr. Ovidiu Băjenaru, medic primar neurolog, preşedintele Societăţii Române de Neurologie, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti
Se încarcă comentariile...
